Română

România, în pragul recesiunii și al „pragului” datoriei publice

În 2025, analiștii prognozează o creștere economică reală în România de doar 0,8% din PIB, o intrare tehnică în recesiune cu un deficit bugetar de 8,6% din PIB fiind considerată un "scenariu alternativ" - a relatat Logos Press.
Timp de citire: 2 minute Author:
Link copiat
România, în pragul recesiunii și al „pragului” datoriei publice

Indicatorul de încredere macroeconomică calculat de Asociația Analiștilor Financiari Certificați (CFA) din România a rămas la un nivel caracteristic condițiilor de recesiune în septembrie 2025, a explicat pentru HotNews.ro, economistul Adrian Codîrlașu, președintele Asociației Profesioniștilor în Investiții.

De asemenea, el avertizează că atât nivelul indicatorului, cât și cele două componente ale sale indică în continuare o economie instabilă, ale cărei principale riscuri sunt legate de politica fiscală.

„Pentru prima dată în această perioadă inflaționistă, majoritatea analiștilor prognozează o scădere a inflației de la nivelurile actuale. Cu toate acestea, procesul de dezinflație va fi lent. Politica fiscală rămâne principalul factor de risc pentru inflația de anul viitor”, a declarat Kodirlashu.

Operând cu cifrele sondajului, publicația notează că încrederea în economia României rămâne sub 40 de puncte. În același timp, condițiile actuale s-au deteriorat cu 4,8 puncte, până la 38,6 puncte, în timp ce așteptările pe 12 luni, deși în creștere cu 2,8 puncte, sunt estimate la doar 37 de puncte.

Ambele valori rămân mult sub pragul de 50 care separă așteptările pozitive de cele negative, un semn clar de pesimism economic.

Analiștii financiari ai CFA prevăd o rată medie a inflației de 7,18% până în septembrie 2026, în scădere față de rata actuală de 9,88%. Deși peste 60% dintre respondenți cred că inflația va scădea, nimeni nu se așteaptă la o revenire rapidă la obiectivul BNR de 2,5%.

Dezinflația există, dar vine încet – o combinație de cerere încă ridicată, deficite bugetare mari și costuri salariale care cresc mai repede decât productivitatea muncii, a declarat CFA într-un comunicat de presă.

Ca urmare, 88% dintre analiștii CFA prognozează o slăbire a leului românesc în următoarele 12 luni până la o valoare de 5,18 lei/euro. Această tendință reflectă atât presiunile externe, cât și creșterea deficitelor interne și a datoriei publice.

Acești doi indicatori îi îngrijorează în mod deosebit pe analiști. În opinia lor, deficitul bugetar și datoria publică sunt deja la un nivel critic. Cea mai notabilă schimbare din sondaj: așteptările privind deficitul bugetar pentru 2025 au crescut brusc, până la o medie de 8,6% din PIB, cu aproape un punct mai mult decât estimările din anul precedent.

În același timp, se estimează că datoria publică va crește la 59% din PIB în următoarele 12 luni, apropiind România de pragurile de alertă fiscală stabilite de UE.

„Deficitul bugetar este un risc sistemic major. În absența consolidării fiscale, presiunile asupra cursului de schimb, ratelor dobânzilor și ratingului suveran vor persista”, avertizează analiștii CFA.

Indicatorul CFA România este publicat lunar de mai bine de 14 ani și cuantifică așteptările profesioniștilor în investiții cu privire la economia României pe un orizont de 12 luni.

Intervalul scorurilor este de la 0 (lipsă totală de încredere) la 100 (încredere totală).

CFA România are peste 270 de membri și 140 de candidați care lucrează în bănci, fonduri de investiții, autorități de reglementare și companii internaționale.


Реклама недоступна
De citit neapărat*

Întotdeauna apreciem feedback-ul dumneavoastră!

Citiți și asta