Serghei Merzhan
Dorite
În primul rând, reformatorii se confruntă cu o mare problemă de control, pe care încearcă să o rezolve în diverse moduri. Acesta a fost subiectul unui seminar de două zile desfășurat săptămâna trecută sub auspiciile Băncii Mondiale „Monitorizarea achizițiilor publice: practică, experiență și abordări inovatoare”. Experți din diferite țări au împărtășit cu colegii lor moldoveni experiența lor în monitorizarea și dezvoltarea sistemelor electronice de achiziții publice, utilizarea IA, consolidarea controalelor interne etc.
Evenimentul a avut loc în contextul eforturilor actuale de modernizare a sistemului de achiziții publice și în cadrul proiectului „Eficiența achizițiilor publice și raportul calitate-preț în Republica Moldova”, finanțat de fondul fiduciar multidonator M-GROW („Moldova – Creștere, durabilitate și oportunități pentru bunăstare”).
Banca Mondială a alocat 4 milioane de dolari Republicii Moldova pentru modernizarea sistemelor sale electronice de achiziții publice. Un acord de grant a fost semnat în luna mai. Vizita curentă a misiunii Băncii Mondiale a fost dedicată „evaluării progresului proiectului și identificării măsurilor de sprijin pentru modernizarea sistemului electronic de achiziții publice”.
Entitățile implicate în proiect – Ministerul Finanțelor, Agenția Achiziții Publice, Centrul pentru Tehnologia Informației în Finanțe și alte autorități centrale și locale – planifică măsuri pentru dezvoltarea unui nou sistem electronic care să înlocuiască actuala platformă MTender și pentru consolidarea „capacității instituționale” a agențiilor.
„Decizia de a dezvolta un nou sistem informațional automatizat „Registrul Achizițiilor de Stat” (AIS „RGZ”) se datorează necesității de a crea o platformă bazată pe tehnologii moderne, mult mai avansate decât cele utilizate în sistemul actual. SIA „RGZ” va acoperi întregul ciclu al achizițiilor publice – de la planificare până la gestionarea și modificarea contractelor – și va face posibilă integrarea instrumentelor de inteligență artificială, fiind dezvoltat în deplină conformitate cu standardele și practicile UE”, a precizat Ministerul Finanțelor într-o declarație oficială.
Potrivit lui Serghei Merzhan, director de program la Expert-Grup, în cazul în care se va lua decizia de principiu de a înlocui sistemul actual, „este necesar să se aprobe la nivel guvernamental un nou concept al sistemului electronic, un fel de termeni de referință, deoarece nu vorbim doar despre soluții tehnice, ci și despre funcționalitatea sistemului, dezvoltarea și implementarea acestuia, mentenanța și multe alte lucruri care asigură performanța sa”.
Până în prezent, Ministerul Finanțelor împărtășește informații cu privire la măsurile pe care le-a luat, actualizând cadrul de reglementare secundară. Și cam atât. De exemplu, a întreprins „angajarea unui expert național pentru a dezvolta procese de afaceri și specificații tehnice, a definit procese de achiziții publice, a elaborat specificații tehnice pentru dezvoltarea unui nou sistem și a pregătit documentația pentru lansarea unei proceduri de achiziții publice pentru un dezvoltator de soluții IT”, a declarat ministerul.
În plus, ministerul, în parteneriat cu GIZ și Cancelaria de Stat, dezvoltă un mecanism cuprinzător de monitorizare a achizițiilor strategice prin combinarea platformelor project.gov.md și SI e-Monitorizare, utilizând infrastructura MConnect. Noul mecanism va face posibilă urmărirea implementării proiectelor strategice, a cheltuielilor și automatizarea raportării.
La mijlocul lunii octombrie, Guvernul a aprobat un nou Regulament privind planificarea achizițiilor publice, „contribuind la alinierea sistemului național la standardele europene”, a cărui esență este de a reglementa comensurabilitatea necesităților și capacităților financiare actuale ale autorităților contractante.
Toate acestea vor avea loc pe fondul centralizării funcțiilor, ceea ce implică consolidarea achizițiilor standardizate în mâinile unui singur organism sectorial. De exemplu, hârtia nu va fi achiziționată separat de fiecare agenție, cu atât mai puțin alte „nevoi esențiale”. În consecință, clientul va avea dreptul de a împărți contractul în loturi. Planul de achiziții poate fi ajustat în cazul unor situații excepționale, modificări ale legislației, ajustări ale bugetului sau ale surselor de finanțare, necesitatea de a conveni sau de a corecta erori în planul inițial etc.
Cu toate acestea, nu numai entitățile contractante încearcă să facă wishful thinking. Funcționalitatea sistemului actual, contrar declarațiilor, nu face față cerințelor de monitorizare a eficienței și de conformitate cu procedurile stabilite. Mai ales în cazul achizițiilor de valoare redusă, al căror prag este în continuă creștere, în timp ce problema recunoașterii faptului dacă există sau nu divizare rămâne.
Actual
Evaluarea de către comunitatea de experți a progreselor țării în acest domeniu al eforturilor de integrare europeană este departe de a fi excelentă. „Lipsa transparenței clare și a indicatorilor de performanță, în special pentru achizițiile cu valoare redusă, limitează monitorizarea. Agenția pentru Achiziții Publice continuă să desfășoare activități de supraveghere, dar capacitatea sa este afectată de lipsa de personal și de nivelul scăzut de punere în aplicare a reglementărilor emise”, spune Serghei Merzhan.
Potrivit raportului elaborat de Agenția Achiziții Publice, în 2024 au fost efectuate achiziții publice cu valoare redusă în valoare de 2 612,6 milioane de lei, dintre care 358,0 milioane de lei (13,7%) cu publicarea unui anunț de participare și 2 254,6 milioane de lei (86,3%) prin contractare directă. Valoarea totală a achizițiilor sectoriale cu valoare redusă efectuate în 2024 a fost de 379,5 milioane lei, din care 181,3 milioane lei (47,8 la sută) prin publicarea unui anunț de participare și 198,2 milioane lei (52,2 la sută) prin contractare directă. În același timp, raportul nu indică numărul de achiziții de valoare redusă efectuate și numărul de contracte de valoare redusă încheiate. Astfel de achiziții sunt monitorizate manual – nu există instrumente digitale sau o metodologie pentru urmărirea acestora.
În afară de acordul de grant semnat, actualizarea în curs a cadrului legislativ poate fi cu greu numită progres. Au fost elaborate proiecte de lege esențiale, inclusiv o nouă lege privind achizițiile publice și o nouă lege privind achizițiile publice în domeniul apărării și securității, și a fost aprobată o nouă lege privind concesiunile de lucrări și servicii. De asemenea, au fost elaborate modele de specificații pentru anumite tipuri de achiziții publice. Cu toate acestea, unele dintre măsurile planificate au fost eliminate, anulate sau amânate. Iar măsurile de prevenire a practicilor anticoncurențiale sau a coluziunii sunt doar pe cale de dispariție.
Au fost elaborate modele de specificații tehnice cu criterii de dezvoltare durabilă pentru trei tipuri de achiziții (autoturisme; echipamente de calcul; hârtie pentru imprimante) și au fost revizuite unele modele de specificații tehnice existente cu criterii de dezvoltare durabilă (fructe și legume ecologice, ferestre și uși cu geam dublu eficiente din punct de vedere energetic).
Proiectul noii legi, armonizat cu cerințele UE, se află în comisiile parlamentare încă de anul trecut. Evident, va trece mult timp până la adoptarea sa, deoarece intrarea sa treptată în vigoare este prevăzută abia de la 1 ianuarie 2027. Fără un nou sistem de achiziții publice electronice, multe dintre dispozițiile sale vor fi irealizabile. De asemenea, abordările europene vor rămâne nerealiste.
Proiectul de lege prevede, de exemplu, că derogările specifice pentru achizițiile din sectorul financiar-bancar, precum și pentru contractele de servicii de tipărire a buletinelor de vot și a altor documente electorale vor fi anulate numai de la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la UE.
Printre elementele introduse de noua lege privind achizițiile publice:
- clarificări și dispoziții suplimentare care urmăresc să asigure o aplicare mai precisă și mai adaptată a normelor privind contractele mixte;
- clarificări suplimentare privind definirea și criteriile de clasificare a bunurilor omogene, clarificând aplicabilitatea acestora în cadrul procedurilor de achiziții publice;
- un capitol separat privind excepțiile de la aplicarea legii, care include o descriere cuprinzătoare și structurată a acestora;
- introducerea unei dispoziții privind achizițiile publice care implică autorități contractante din RM și autorități contractante din statele membre ale UE;
- diferențierea regimului aplicabil autorităților publice centrale și locale în conformitate cu cerințele directivei, inclusiv stabilirea de praguri separate și aplicarea de mecanisme flexibile pentru autoritățile publice locale.
De asemenea, potrivit comunității de experți, având în vedere dificultățile de monitorizare, introducerea unor taxe de stat majorate pentru căile de atac în procedurile de achiziții publice și sectoriale pare ciudată. „Acest amendament restricționează accesul IMM-urilor la justiție, este disproporționat și contravine legislației naționale și europene”, spune Serghei Merzhan. Costul recursurilor a redus deja numărul acestora, spune expertul, și va crește costul achizițiilor publice și sectoriale, inclusiv prin limitarea concurenței și includerea taxei relevante în costul ofertei. Acest lucru contravine în general obiectivelor Programului de dezvoltare a sistemului de achiziții publice.
Potrivit raportului, în 2024, Agenția a monitorizat 653 de achiziții publice, adică 1,9 %, inclusiv monitorizarea tematică la 4 autorități contractante. Au fost elaborate 193 de rapoarte de monitorizare. Pe baza rezultatelor monitorizării, au fost inițiate mai multe cazuri de infracțiuni cu sancțiuni aplicate persoanelor responsabile din cadrul agențiilor. Zece din cele 12 sancțiuni aplicate pentru infracțiuni sunt legate de lipsa de planificare sau de planificarea necorespunzătoare a achizițiilor publice, precum și de divizarea artificială a acestora prin încheierea de contracte separate pentru o sumă mică, cu scopul de a eluda aplicarea procedurilor legale relevante. Conform informațiilor furnizate de Agenția pentru Achiziții Publice, numărul activităților de monitorizare a crescut în primele 5 luni ale anului 2025, fiind întocmite 175 de rapoarte. Îmbunătățirea performanței în acest domeniu se datorează creșterii numărului de angajați ai Agenției responsabili cu monitorizarea achizițiilor (de la 4 la 12 persoane).
