Dorin Junghietu
Acest lucru nu a fost făcut, iar acum statul vecin riscă o amendă de 1 miliard de euro. Acest lucru a fost anunțat de ministrul român al Energiei, Bogdan Ivan. El a explicat că, dacă aceste CET-uri sunt dezafectate acum, locuitorii României s-ar putea confrunta cu o lipsă de energie electrică la iarnă, iar aceasta va trebui să fie cumpărată din străinătate la „prețuri foarte mari”.
Pe baza unui studiu de adecvare realizat de un consultant independent la comanda Transelectrica SA, Ministerul Energiei din România a înaintat Comisiei Europene o propunere privind necesitatea și fezabilitatea menținerii în exploatare comercială a trei grupuri energetice, precum și menținerea celorlalte două grupuri în rezervă tehnică, pentru a asigura securitatea sistemului energetic în perioadele de vârf de consum sau în situații neprevăzute.
În paralel, un plan de restructurare actualizat a fost prezentat Direcției Competitivitate a Comisiei Europene, amânând închiderea grupurilor pe cărbune până la sfârșitul anului 2029.
În caz contrar, „dacă vom închide unitățile pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, ne vom confrunta cu un risc real de pană de curent”, a declarat Bogdan Ivan.
Este greu de spus ce decizie va lua conducerea UE, dar oricum situația nu este ușoară. De ce s-a întâmplat acest lucru?
PNRR prevedea ca, în paralel cu dezafectarea centralelor pe cărbune, să fie puse în funcțiune noi capacități de producere a energiei electrice pe gaz și hidro. UE a alocat 300 de milioane de euro în acest scop.
De exemplu, trei centrale de cogenerare pe gaz urmau să fie construite pe seama fondurilor PNRR: în Constanța, Arad și Craiova. În primele două municipii, lucrările au început deja și sunt finalizate în proporție de peste 30%, în timp ce proiectul din Craiova a eșuat din cauza a două licitații anulate.
În plus, un proiect pentru construirea unei centrale electrice pe gaz cu o capacitate instalată de 430 MW a fost inițiat de Romgaz în 2016 (cu fonduri proprii). Cu toate acestea, din diverse motive, acesta nu este încă finalizat. În luna septembrie, Bogdan Ivan a declarat că centrala este gata în proporție de 90% și poate fi finalizată în maximum nouă luni.
Centrala Mintia, cu o capacitate instalată de 1.734 MW, este în construcție – este cel mai mare proiect energetic privat din România în ultimii 35 de ani. În stare de funcționare constantă, ar trebui să consume aproximativ un sfert din tot gazul consumat în prezent de România. Este o investiție a Mass Global Energy Rom, parte a grupului irakian Mass Group Holding. Data provizorie de punere în funcțiune este 2027.
Încă două centrale pe gaz cu finanțare public-privată: „Ishalnica” – 850 MW capacitate instalată, cost estimat 750 milioane de euro, și „Turceni” – 475 MW capacitate instalată, 410 milioane de euro investiție, sunt în construcție.
În același timp, fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja a scris pe rețelele de socializare că în România sunt în construcție 9 hidrocentrale cu o capacitate totală de 700 MW, cu investiții de 12 miliarde de lei românești (aproximativ 44 miliarde de lei moldovenești), și că acestea sunt „gata în proporție de 98%”.
Așadar, niciunul dintre aceste proiecte nu este încă finalizat, iar România trebuie să dezafecteze centralele pe cărbune până la sfârșitul acestui an, conform angajamentelor luate în cadrul PNRR.
Ponderea centralelor pe cărbune în producția de energie electrică a României a fluctuat între 16,51% și 22,89% în ultimii ani, ajungând la o valoare de 19,69% în 2022, din care Complexul Energetic Oltenia reprezenta aproape 14%.
Producția totală de energie electrică în România este în prezent de aproape 6000 MW, care nici măcar în perioada de toamnă nu acoperă consumul.
De exemplu, pe 2 octombrie 2025, la ora 10:00, România a importat 1233 MW de energie electrică (valoare instantanee). Prețul mediu de achiziție în acea zi a fost de 122 de euro pe MWh, cel mai mare din Europa.
Deci, țara vecină are probleme, ceea ce înseamnă că și Moldova are probleme, pentru că iarna trecută am cumpărat din România până la 62% din energia electrică de care avem nevoie.
Moldova cumpără energie electrică din România prin două canale principale: prin contracte bilaterale cu furnizorii români și pe bursa românească OPCOM. Întreprinderea de stat Energocom acționează ca principalul importator, încheind contracte de furnizare a energiei electrice, inclusiv cu companii românești precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica, etc., și cumpărând-o pe OPCOM.
Ministerul moldovean al Energiei a explicat că contractele permanente sunt baza pentru aprovizionarea de bază. Iar în fiecare zi, Energocom colectează de la distribuitori (Premier Energy și FEE Nord) prognozele pentru ziua următoare și, în funcție de acestea, cumpără cantitatea de energie lipsă pe OPCOM.
În același timp, operatorii români revând la noi energia electrică cumpărată din Europa cu o majorare destul de substanțială. Săptămâna trecută, Bogdan Ivan, comentând acuzațiile că România exportă energie electrică ieftină în Republica Moldova, în timp ce românii plătesc facturi mari pentru aceasta, a declarat „Aceasta este o piață unde energia este tranzacționată, cumpărată și vândută de agenți economici. Pot să vă spun că, de exemplu, în luna iulie, energia electrică a fost importată cu 70-80 de euro și vândută cu 110 euro (cu o marjă de profit de 38-57% – n.r.). Acesta este un principiu simplu al cererii și ofertei”.
Cererea de energie electrică a Moldovei în timpul iernii este de 800-1000 MW pe zi. O parte din aceasta (în sezonul rece) este produsă de CHPP-uri, o parte de hidrocentrala de la Costeștii Stâncu și alți producători.
Ministerul Energiei a menționat că în acest an au fost puse în funcțiune destul de multe centrale solare și eoliene în țară. Astfel, ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie al țării a ajuns la 40% în vară. Ministerul se așteaptă ca în acest an ponderea medie anuală a surselor regenerabile de energie să ajungă la 27% față de 16% în 2024.
Luând cuvântul la Forumul Internațional al Gazului de la Sankt Petersburg din 11 octombrie, directorul general al Gazprom, Alexey Miller, a declarat că iarna viitoare în Europa va fi anormal de rece, așa cum se întâmplă aceasta o dată la 20 de ani.
Dacă previziunile se adeveresc, consumul de energie electrică (și prețurile) va crește pe întregul continent.
O altă întrebare. Va mai putea România să furnizeze Moldovei energie electrică integral, chiar și la prețuri majorate, dacă, într-adevăr, iarna va fi foarte rece?
Vă reamintim că, în prezent, livrările din UE către Moldova și Ucraina sunt limitate la o limită de 2100 MW. Iar producția proprie în ambele țări nu acoperă cererea de vârf.
Totuși, există speranțe pentru linia de transport de 400 kV Isaccea-Vulcănești-Chișinău. Ministrul Energiei, Dorin Jungietu, a declarat pe 10 octombrie că aceasta este gata în proporție de 90%. Ar trebui să fie pusă în funcțiune până la sfârșitul anului 2025. Atunci va fi un pic mai multă liniște în ceea ce privește lumina în iarna care vine.
