Alexander Muravsky
Conform Raportului SP privind gestionarea și utilizarea finanțelor publice și a proprietății publice în 2024, execuția cheltuielilor bugetului de stat anul trecut a fost de 87,2% în ansamblu, în timp ce realizarea investițiilor de capital a fost de 56,1%. Acest lucru indică probleme cu planificarea, contractarea și punerea în aplicare a proiectelor.
Conform rapoartelor oficiale privind asistența externă, în perioada 2022-2023, partenerii internaționali au alocat Moldovei fonduri în valoare totală de 2 631,1 milioane de euro. Dintre acestea, partea leului – 1.220,5 milioane de euro (46,38%) – este sub formă de sprijin bugetar, 792,9 milioane de euro (30,14%) au fost alocate pentru finanțarea proiectelor de investiții și 617,7 milioane de euro (23,48%) sub formă de asistență tehnică.
Această distribuție arată că aproape jumătate din asistența externă a mers direct la buget, aproximativ un sfert la consolidarea capacității instituționale și o treime la proiecte de investiții, au declarat autorii raportului JP. Iar calitatea și ritmul de implementare a acestora afectează în mod direct disponibilitatea resurselor externe în viitor.
Asistența oferită Moldovei de către partenerii de dezvoltare se bazează pe tratate internaționale și acorduri bilaterale. În același timp, volumul acesteia nu este garantat, ci depinde direct de capacitatea autorităților statului de a-și îndeplini angajamentele: bugete, termene și realizarea obiectivelor fiecărui proiect. Nerespectarea acestor condiții poate duce la reducerea finanțării sau chiar la pierderea fondurilor deja alocate, subliniază documentul.
Auditul efectuat de SP 2024 a vizat performanța a 12 unități pentru punerea în aplicare a proiectelor finanțate prin asistență externă. Acesta a identificat deficiențe sistemice care afectează gestionarea fondurilor externe. Printre acestea se numără lipsa unui cadru de reglementare unificat și clar care să reglementeze statutul acestor unități, funcționarea și evaluarea lor, precum și absența indicatorilor de performanță care ar permite o monitorizare reală a rezultatelor. Autorii semnalează, de asemenea, „ambiguități în materie de resurse umane, atât în ceea ce privește recrutarea, cât și remunerarea”. Precum și riscuri în asigurarea transparenței în achizițiile publice.
„Deși în unele cazuri au fost obținute succese notabile, acestea rămân izolate și eterogene, limitând impactul global al proiectelor asupra obiectivelor de dezvoltare”, notează autorii raportului. Ei citează drept exemplu două proiecte cu finanțare externă.
De exemplu, „proiectul de răspuns de urgență la COVID-19 s-a caracterizat prin rate ridicate de absorbție și flexibilitate operațională, permițând țării să se adapteze rapid la nevoile critice de sănătate”.
Apariția pandemiei COVID-19 a necesitat un răspuns rapid și bine finanțat. În acest context, la 28 aprilie 2020. Moldova a semnat un acord de finanțare cu Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA) în valoare de 52,9 milioane EUR pentru un răspuns eficient la pandemia COVID-19.
Proiectul a fost structurat în două componente principale și a primit două finanțări suplimentare – 3,48 milioane de dolari (decembrie 2020) pentru formarea personalului din domeniul sănătății și consolidarea capacităților de diagnosticare și testare și 24,8 milioane de euro (aprilie 2021) pentru achiziționarea de vaccinuri și consolidarea infrastructurii de imunizare.
Pe parcursul implementării, proiectul a fost restructurat pentru a prelungi calendarul și a realoca fondurile. În special, 11,3 milioane EUR sunt pentru achiziționarea de echipamente medicale și renovări în unitățile de terapie intensivă. Și 13,5 milioane EUR pentru renovarea Agenției Naționale de Sănătate Publică și a centrelor teritoriale.
Cheltuielile efective totale ale proiectului s-au ridicat la 77,44 milioane EUR, din care 31,69% pentru achiziționarea și distribuirea vaccinurilor (24,54 milioane EUR), 31% pentru consolidarea capacității sistemului de sănătate (23,90 milioane EUR) și 28% pentru sprijinul financiar și social acordat gospodăriilor (21,90 milioane EUR). Din cauza acestui nivel de execuție, precum și a diferențelor de curs valutar, soldul neutilizat la sfârșitul anului 2024 s-a ridicat la 257,98 mii EUR. Curtea de Conturi a emis o opinie fără rezerve cu privire la situațiile financiare ale proiectului. Acestea au fost corecte și complete în conformitate cu cerințele legale.
În același timp, proiectul „Îmbunătățirea calității educației” a fost caracterizat de auditorii Camerei de Conturi drept un exemplu de coordonare insuficientă în ceea ce privește debursarea fondurilor. Proiectul în valoare de 59,8 milioane de dolari este finanțat printr-un împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) și două granturi ratificate de Parlament în 2023.
Din această sumă, 18,25 milioane de dolari sunt planificate pentru îmbunătățirea calității predării, 33,17 milioane de dolari pentru modernizarea mediului de învățare și 8,38 milioane de dolari pentru consolidarea educației și a gestionării proiectelor. Perioada de implementare acoperă perioada octombrie 2023 – decembrie 2029.
În 2024, când a fost efectuat auditul, doar componenta III a proiectului fusese plătită în valoare de 669,9 mii EUR (36,6 % din suma planificată). Aceasta indică un nivel scăzut de implementare în primul an de activitate efectivă.
Majoritatea plăților au fost efectuate pentru servicii de consultanță în valoare de 519,3 mii EUR, reprezentând 77,5% din totalul cheltuielilor. Alte cheltuieli semnificative au inclus achiziționarea de bunuri și servicii (109,8 mii EUR) și achiziționarea de active fixe (37,3 mii EUR). Cu toate acestea, componentele I și II (care vizează îmbunătățirea predării și modernizarea infrastructurii școlare) nu au fost lansate în 2024, deoarece erau în curs de revizuire contractuală.
Deși imaginea financiară generală este conformă, auditul a identificat o serie de deficiențe, și anume erori de clasificare contabilă. De exemplu, plățile pentru formarea profesională și costurile de protocol au fost înregistrate la categoria „Servicii de consultanță”.
Auditul a evidențiat o lipsă de uniformitate în abordarea clauzelor contractuale, în special în ceea ce privește plata contribuțiilor sociale și a impozitelor. În unele cazuri, contractele nu sunt pe deplin conforme cu modelul standard al Băncii Mondiale. Diferențele semnificative dintre rapoartele trimise Ministerului de Finanțe și cele prezentate finanțatorului sunt, de asemenea, discutabile. A fost identificată o diferență de 43,6 milioane de lei raportată prin programul de informare „Buget”- PIB și datele furnizate de BM.
Ministerul Educației și Științei a prezentat contabilitatea și justificarea cheltuielilor efectuate în 2024. Prin urmare, auditul asupra proiectului s-a încheiat cu o opinie fără rezerve. În același timp, proiectul „Îmbunătățirea calității educației” se află la etapa inițială, cu un început lent și întârzieri în lansarea principalelor componente, au declarat specialiștii SP.
Potrivit fostului viceprim-ministru și ministru al economiei Alexander Muravsky, unul dintre motive este că țara nu dispune de personal specializat în dezvoltarea proiectelor. „Avem puțini astfel de specialiști și, de regulă, ei sunt implicați în mai multe proiecte simultan”, spune el. – De asemenea, există puține companii care să efectueze lucrările. Din acest motiv, este imposibil să implementăm simultan mai multe proiecte privind alimentarea cu apă și canalizarea, de exemplu.”
– Ultimul proiect de dezvoltare regională, finanțat de guvernul german, a scos la iveală diverse inconsecvențe care au împiedicat punerea sa în aplicare conform planului”, a declarat Muravsky. – Partenerii germani au cerut crearea unui consiliu al cetățenilor din sat, iar primăria nu a reușit să respecte termenele. Proiectul trebuie să fie coordonat cu partea finanțatoare, iar acest lucru poate fi, de asemenea, întârziat. Dezvoltatorii noștri au calculat costurile conform normelor, care sunt mai mari decât cele germane. Și au cerut ca acestea să fie ajustate. Multe depind de consultanți și de necesitatea de a coincide în timp. Tot acest lanț de inconsecvențe duce la faptul că fondurile alocate nu sunt utilizate în termenul stabilit prin acord.
