Dar această tranziție este amânată constant. Deși construcția colegiului a fost demarată în 2021, la inițiativa bașcanului de atunci Irina Vlah și a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, iar lansarea sa a fost planificată în 2024. În ciuda finalizării construcției, instituția nu este încă operațională.
Silviu Gincu, șeful Direcției politici de educație și formare profesională din cadrul Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, a explicat, răspunzând unei întrebări din partea Logos Press: „La această etapă, clădirea a fost construită, dar încă nu a fost pusă în funcțiune. Reprezentanții UTA Găgăuzia vor trebui să accepte clădirea. Atât timp cât clădirea nu este pusă în funcțiune, procesul de deschidere a colegiului nu poate fi continuat”.
Problema nu constă însă doar în recepția tehnică. După cum subliniază reprezentanții administrației locale, programul educațional nu a fost încă aprobat. „Clădirea, echipamentele – din punct de vedere tehnic totul este gata. Metodologic nu este gata, programul educațional în sine nu a fost încă aprobat. În special, este necesar să se decidă în ce limbi se va desfășura formarea. Acest lucru este, de asemenea, important. De fapt, eram gata (să începem să acceptăm studenți – n.r.), dar din cauza lipsei unei decizii privind programul din acest an, nu am mai avut timp. Este păcat. Trebuie să ne consolidăm activitatea, pentru că și copiii ne solicită. Acest colegiu este important și necesar, aici vor fi pregătite specialități tehnice din tot sudul și din alte regiuni ale Moldovei, poate chiar și din România. Anul viitor poate și trebuie să fie deschis!”, – a împărtășit pentru Logos Press Dimitri Manastirli, președintele Comisiei permanente pentru știință, educație, cultură, limbă și culte a Adunării Populare a Găgăuziei.
Piatra de poticnire a fost problema predării limbilor străine. Se discută posibilitatea desfășurării cursurilor în română, găgăuză, engleză și chiar, eventual, în turcă. Dar nu și în limba rusă. În același timp, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, sublinia anterior: „Vom depune toate eforturile pentru a organiza procesul de învățământ în colegiu în limba de stat”.
Potrivit observatorilor, nu trebuie să ne așteptăm la nicio decizie până la încheierea alegerilor parlamentare și aprobarea noului guvern. Majoritatea oficialilor preferă să nu vorbească despre acest subiect în acest moment.
În contextul întârzierii deschiderii colegiului, în procedura legislativă a PAG se află un proiect regional de lege privind învățământul, menit să contribuie „nu numai la păstrarea și dezvoltarea identității poporului găgăuz, ci și la integrarea sistemului de învățământ din autonomie în spațiul educațional general al Republicii Moldova”.
În răspunsul său, Direcția generală de învățământ din Găgăuzia a subliniat absența unui mecanism clar de coordonare a noilor programe, a structurii instituțiilor și a listei disciplinelor între autonomie și minister. Deși oficial se declară un sistem educațional unificat, în realitate coordonarea între părți rămâne netransparentă.
În prezent, în Găgăuzia există mai mult de 50 de instituții de educație timpurie și mai mult de 40 de instituții de învățământ primar și secundar. În toate grădinițele, limba de predare este rusa, iar aproape toate școlile – cu excepția a două – folosesc, de asemenea, rusa ca principală limbă de predare.
În concluzia sa la proiectul de lege, deputatul Alexander Tarnavsky a subliniat că, în timp ce se păstrează dreptul de a primi educație în limba rusă, este de asemenea necesar să se introducă un sistem de educație multilingvă. Potrivit acestuia, legea ar trebui să stabilească norme și termene clare pentru punerea sa în aplicare: „Este important, păstrând avantajul sistemului de învățământ găgăuz de a oferi cunoștințe de calitate în limba rusă, una dintre cele șase limbi oficiale ale Organizației Națiunilor Unite, să se asigure punerea în aplicare a unuia dintre obiectivele principale ale proiectului de lege: promovarea dezvoltării unui sistem de învățământ multilingv, care oferă educație în mai multe limbi. …Proiectul de lege nu ar trebui doar să declare învățământul multilingv, ci și să stabilească norme imperative care să reglementeze condițiile de punere în aplicare a acestuia.
Între timp, Ministerul Educației și Cercetării din Moldova a lansat deja punerea în aplicare a unei strategii naționale pentru educația multilingvă în școlile minorităților naționale (școli alolingve). Planul de acțiune pentru 2025-2030 prevede introducerea limbii române ca limbă de predare a disciplinelor nonlingvistice în aceste școli. Faza pilot a programului este planificată pentru perioada 2025-2027 și va fi implementată în școli selectate. Pe baza rezultatelor sale, mecanismele de implementare vor fi finalizate și extinse. Până în 2030, se preconizează că 90 % din școlile cu predare în limbile minorităților vor trece la limba română pentru o parte din disciplinele lor.
Jurnalista Elena Pahomova a pus o întrebare foarte rezonabilă: „Cu ce se deosebește acest lucru de școlile cu predare în limba română și ce se va întâmpla cu profesorii de discipline din școlile rusești?”.
Povestea deschiderii Colegiului Industrial din Comrat a fost o reflectare a unei probleme mai ample și mai profunde – lipsa unei politici educaționale clar coordonate între centru și autonomie. Până când părțile nu vor conveni asupra unor mecanisme transparente de interacțiune și nu vor aproba programul, colegiul va rămâne un simbol al oportunităților nerealizate și al dificultății de a conveni chiar și asupra unei cauze necesare și utile, mai ales că colegiul a fost, de fapt, un cadou din partea Turciei pentru Moldova și autonomie.
Așa cum a spus cu exactitate unul dintre foștii președinți, deși într-un context diferit: „Poți lua cu forța, dar nu poți da cu forța”.
