Cumpărători din Italia și Grecia au notificat marii comercianți de cereale din Moldova, care le-au furnizat grâu alimentar din noua recoltă, că analizele de laborator de control au arătat că aceste produse nu îndeplinesc standardul european pentru unul dintre indicatorii de calitate. Și anume, indicele W (rezistența glutenului din făină) al grâului moldovenesc era de fapt cu aproximativ o treime mai mic decât norma.
Indicele W este un indicator al „rezistenței făinii”, care măsoară elasticitatea și vâscozitatea acesteia și, în consecință, cantitatea de proteine (gluten). Cu cât valoarea W este mai mare, cu atât mai mult gluten există în făină, ceea ce face ca aluatul să fie mai elastic, să poată reține mai bine umiditatea și să fie potrivit pentru produse precum pâinea de calitate superioară sau pizza.
Comentând situația actuală, președintele Asociației Exportatorilor de Cereale Agrocereale, Iurie Rija, a declarat într-o discuție cu corespondentul Logos Press că anterior cumpărătorii europeni de grâu moldovenesc acordau atenție doar unuia dintre cei mai importanți parametri ai calității acestuia – conținutul de proteine. În cea mai mare parte a grâului din recolta 2025, cultivat în Moldova, proteina este în mod constant mai mare de 12% (glutenul – cel puțin 24%), ceea ce corespunde categoriei de cereale alimentare. În general, chiar și la etapa de recoltare a grâului, experții au atras atenția asupra calității sale relativ ridicate – atât în Moldova, cât și în alte țări din regiunea Mării Negre. Iar exportatorii moldoveni s-au confruntat pentru prima dată în actualul sezon de comercializare cu problema indicelui W scăzut. Deși acest indice a fost întotdeauna indicat în contractele la termen.
În principiu, experții consideră că indicele W depinde de genetica grâului, condițiile climatice, îngrășămintele și tehnologiile de măcinare. În primăvara anului 2025, Moldova s-a confruntat cu perioade de umiditate ridicată și schimbări bruște ale temperaturii atmosferice. Este posibil ca specificul climatic al actualului sezon agricol să fi condus la o scădere a indicelui W al grâului moldovenesc.
Unii specialiști din domeniul morăritului făinii au sugerat că problema rezistenței mai scăzute a făinii este legată de faptul că fermierii și comercianții nu au lăsat grâul „să se odihnească pe elevator” pentru o anumită perioadă de timp, ci l-au vândut imediat după recoltare, ceea ce ar putea avea un efect nedorit asupra indicelui W. În același timp, o anumită problemă pentru comercianți este reprezentată și de faptul că în Moldova nu există laboratoare capabile să efectueze cercetări pentru determinarea indicelui de „rezistență a făinii”. Ca urmare, analizele respective trebuie comandate în străinătate. Operatorii europeni de pe piața cerealelor sunt, desigur, foarte conștienți de această „problemă moldovenească”.
Un anumit rol în toată această poveste îl joacă, probabil, faptul că, în prezent, piața europeană a grâului este o „piață a cumpărătorului”, adică o piață a ofertei situațional excesive și a prețurilor în scădere. Într-o astfel de situație, cumpărătorul dorește în principiu să cumpere cel mai bun produs posibil la cel mai mic preț posibil. În timp ce vânzătorul încearcă să își vândă produsele cât mai curând posibil, temându-se de o presiune suplimentară a „veștilor proaste” și a altor factori asupra situației prețurilor de pe piață.
Apropo, în acest sens, este interesant de remarcat că în iulie-august Moldova a trimis pe piețele externe o cantitate record de grâu pentru această perioadă a sezonului de comercializare – 307 mii tone (în iulie-august 2024 – 269 mii tone, în aceleași luni ale anului 2023 – 197 mii tone, 2022 – doar 99 mii tone). Este de remarcat în special faptul că cea mai mare parte a grâului moldovenesc a fost exportată în luna august – aproape 221 mii tone. Principalii săi cumpărători au fost Italia (47,6% din volumul fizic al livrărilor), România (17,6%), Grecia (15,4%) și Elveția (10,8%). Cu alte cuvinte, țările care iubesc pizza și alte produse de panificație de înaltă calitate.
