Registrul de Stat al Alegătorilor (RSA) este un sistem care include date despre toți cetățenii moldoveni cu drept de vot. Pe baza RSA, Comisia Electorală Centrală (CEC) generează listele electorale: acestea cuprind toți cetățenii care locuiesc în raza unei secții de votare și sunt repartizați la o singură secție de votare – prin locul de reședință sau înregistrare.
RSA este legată de Registrul de Stat al Populației (RSP), care este un sistem integrat unic de înregistrare automată a cetățenilor moldoveni, a cetățenilor străini și a apatrizilor care locuiesc permanent sau temporar pe teritoriul Republicii Moldova, precum și a cetățenilor moldoveni care locuiesc permanent sau temporar în străinătate.
În RSA sunt înscriși 3 298 400 de alegători (la 1 august anul curent). În RSP, conform celor mai recente date, sunt înregistrați 4 013 300 de alegători.
Există și date de recensământ: 2.409.200 de persoane, fără a include malul stâng al Nistrului. Dar acestea sunt despre absolut nimic. Mai multe despre acest lucru mai jos.
Și, în sfârșit, numărul de buletine de vot tipărite de CEC în acest an: 3,660,05 mii (inclusiv 23,500 pentru cetățenii care locuiesc în localitățile din stânga Nistrului și 864,300 pentru secțiile de votare din străinătate).
Solicitat de Logos Press, secretarul CEC, Pavel Postica, a declarat că toți cetățenii cu drept de vot – adică aproape 3,3 milioane de persoane înscrise pe listele electorale principale și, dacă este necesar, pe listele suplimentare – sunt așteptați să meargă la urne. Printre aceștia din urmă se numără și cetățenii care nu sunt repartizați la nicio secție de votare, adică care nu sunt înregistrați la locul lor de reședință sau de ședere temporară. Acești cetățeni pot vota la alegerile parlamentare în orice secție de votare.
Diferența dintre date ridică întrebări cu privire la modul în care discrepanțele afectează acuratețea formării listelor electorale, suficiența numărului de buletine de vot pentru toți cetățenii eligibili sau, dimpotrivă, numărul nerezonabil de excesiv de buletine de vot în străinătate și, în cele din urmă, rezultatele alegerilor.
Iurie Ciocan, fost președinte al CEC, consideră că datele recensământului nu pot fi considerate o bază corectă și fiabilă pentru determinarea numărului de alegători. Este doar o sursă alternativă pentru estimarea populației și planificarea dezvoltării socio-economice a statului. Mai mult, amintindu-și de recensământul din 2014, el spune că atunci, în Chișinău, de exemplu, aproximativ 40% din gospodării nu au fost deloc numărate de recensământ.
Iurie Ciocan, fost președinte CEC: „Nu știm câți oameni vor veni la secțiile de votare. Nici în sâmbăta dinaintea alegerilor nu vom ști exact câți oameni vor veni să voteze. Dar sarcina CEC este de a se asigura că toți cetățenii cu drept de vot pot participa la votare. Faptul că diferența dintre datele RSA și datele recensământului poate afecta cumva pragul electoral este o speculație, iar astfel de speculații vor apărea întotdeauna! Chiar dacă doar jumătate se prezintă la vot, statul tot trebuie să asigure buletine de vot pentru toată lumea!”.
Deci, cel mai important lucru este ca numărul celor care au votat și cifrele din protocoale să coincidă. Partidele și blocurile de opoziție au anunțat deja că vor monitoriza îndeaproape toate intrările și ieșirile alegătorilor, inclusiv la secțiile de votare din străinătate, și conformitatea acestora cu numărul de buletine de vot din protocoale. Sarcina nu este una ușoară.
În aceste alegeri, comparativ cu alegerile parlamentare anticipate din 2021, numărul buletinelor de vot din străinătate aproape s-a dublat. Există opinia că acest lucru se face cu un scop simplu: să atragă cât mai mulți cetățeni la urne și, în consecință, să crească șansele partidului de guvernământ de a obține o majoritate în parlament. La urma urmei, PAS a obținut în mod tradițional cele mai multe voturi acolo – cel puțin jumătate din totalul celor care au votat.
Proporționalitatea directă este simplă și cinică: cu cât mai mulți alegători vin la secțiile de votare din străinătate, cu atât mai mare este numărul de voturi pentru PAS. Și invers – pentru alte partide și blocuri creează o dificultate suplimentară: la pragul de 5 la sută, partidele trebuie să adune 50 de mii de voturi dacă votează 1 milion de oameni, să zicem, iar dacă votează 2 milioane de oameni – 100 de mii. Pentru blocuri, cifrele sunt și mai stricte – 70 de mii și, respectiv, 140 de mii de voturi. Și așa mai departe. Cu alte cuvinte, fiecare vot în plus pentru PAS în străinătate este, pentru a spune direct, un dezavantaj pentru concurenți. Matematică neplăcută pentru opoziție și foarte confortabilă pentru autorități.
Politologul Serghei Banar nu exclude această posibilitate, deoarece „orice putere a recurs invariabil la utilizarea resurselor administrative”.
Serghei Banar, analist politic: „Supraestimarea numărului de votanți creează o anumită marjă de manevră, inclusiv în timpul numărării voturilor. Cu cât mai mulți oameni au votat, cu atât mai încrezători și mai confortabili se simt cei care controlează procesul. Cu toate acestea, există și alte metode de eliminare – excluderea partidelor, intimidarea și alte metode de presiune”.
Cu cât se apropie data alegerilor, cu atât metodele devin mai dure și mai sofisticate. Doar în ultimii ani am văzut citații la poliție, blocarea conturilor bancare, interdicția de intrare în Lituania (este greu de imaginat că acest lucru a fost făcut fără știrea structurilor oficiale moldovenești) pentru Irina Vlah – unul dintre liderii Blocului Patriotic, percheziții cu confiscarea echipamentului în birourile mass-media, acuzații de spălare de bani. Și, potrivit experților, aceasta este doar o „repetiție” înainte de acțiunile principale.
Potrivit lui Serhiy Banar, procesul politic actual din țară este o pură profanare. Și el vorbește nu numai despre autorități. „Sunt sigur că după alegeri vor exista în rândurile partidelor și blocurilor persoane care vor simți brusc o ruptură cu propria conducere și vor accepta acorduri cu PAS. În același timp, locurile în parlament au fost deja distribuite aproximativ”, spune expertul.
Banar spune că în mai bine de un deceniu nu a văzut niciodată o campanie electorală mai primitivă. Metodele folosite sunt aceleași ca în anii ’90, în ciuda faptului că trăim în secolul XXI, când „inteligența artificială gestionează cele mai mari corporații”. Prin urmare, politologul, care a văzut multe campanii și a candidat odată la funcția de deputat ca independent, nu vede rostul acestei lupte de șoareci. Iar factorul-cheie care limitează schimbările politice interne rămâne problema nerezolvată a Ucrainei: „Până când problema ucraineană nu va fi rezolvată și nu se va ajunge la un acord între NATO și Federația Rusă (cu NATO, nu direct cu Ucraina), țara noastră va rămâne ostatica forțelor externe – suntem o verigă prea importantă pentru a ni se permite să schimbăm ceva în structura politică a țării. În condițiile unei colonii, alegerile sunt doar un instrument de legitimare a deciziilor luate în prealabil în străinătate”, a conchis Serhiy Banar.
În acest context, politologul a atras atenția asupra crizei profunde a guvernării țării: „Nivelul de incompetență și cinism față de propriul nostru popor a atins cote fără precedent. Nimeni, de exemplu, nu are o viziune clară și o strategie pentru reintegrarea țării. Nicio națiune nu își poate construi viitorul în timp ce are o rană sângerândă. Nici măcar nu suntem capabili să oferim vreo soluție, oricât de simplă.
Faptul că CEC a redus semnificativ numărul de buletine de vot pentru cetățenii moldoveni care locuiesc în așezările din stânga Nistrului (de la 90 000 în alegerile prezidențiale din 2024 la 23 500 în alegerile parlamentare din acest an) nu este, ca să nu spun altfel, favorabil construirii de punți.
Uniunea Avocaților din Republica Moldova, precum și organizația Promo-LEX în calitate de observatori, au criticat CEC pentru reducerea numărului de secții de votare pentru alegătorii care locuiesc în localitățile din stânga Nistrului. În special, ei au criticat criteriile utilizate de CEC, care ar fi redus numărul de alegători la alegerile precedente. Deci, nu au nevoie de mai multe buletine de vot.
Maxim Lebedinsky, președintele Uniunii Avocaților, fost secretar al CEC: „Desigur, reducerea numărului de secții de votare nu afectează alegerea alegătorilor. Cu toate acestea, acest fapt poate duce la cozi și poate complica accesul la secțiile de votare, deoarece cresc distanțele pe care trebuie să le parcurgă cetățenii din localitățile aflate în afara controlului constituțional al autorităților moldovenești. Cei 278 000 de locuitori de pe malul stâng al râului Nistru nu sunt legați de o anumită secție de votare, așa cum este cazul la locul lor de reședință. Ei trebuie să parcurgă distanțe cuprinse între 10 și 100 de kilometri pentru a-și exercita dreptul la vot. Deși acest lucru nu afectează alegerea în sine, afectează accesibilitatea dreptului la vot.
Experții în drept electoral subliniază că numărul alegătorilor din diaspora nu ar fi ajuns niciodată la un asemenea nivel dacă nu s-ar fi decis la un moment dat – în 2010 – să se meargă dincolo de ambasade și consulate și să se extindă numărul secțiilor de votare. Este firesc ca, odată cu această extindere, numărul de participanți să crească: secția de votare devine mai apropiată, iar costurile – atât financiare, cât și de timp – sunt semnificativ mai mici.
Același lucru este valabil și pentru cetățenii care locuiesc în Transnistria. Iar restricția de astăzi se transformă nu doar într-o formă de privare pasivă de drepturi, ci și de demotivare. Și aceasta nu este doar o problemă tehnică – este o chestiune de calitate a democrației. Și ceva sugerează că arsenalul de astfel de metode nu a fost încă epuizat. De exemplu, ar putea urma o reparație „bruscă” a unui pod – doar pentru a fi siguri. Și în cazul reducerii secțiilor în Rusia, pasivitatea este, de asemenea, o consecință, nu o cauză. Și se pare că autoritățile nu fac decât să încurajeze această pasivitate.
În cele din urmă, cu cât este mai mare participarea „acolo unde este necesar” și, prin urmare, cu cât este mai mare participarea generală, cu atât este mai dificil pentru opoziție să depășească barierele, cu atât victoria partidului de guvernământ va părea mai „curată”. Și cu atât mai ușor este să o prezentăm ca fiind voința poporului.
Opoziția poate beneficia de o prezență ridicată la vot doar într-un singur caz: dacă reușește să ajungă la alegătorii săi dezamăgiți și intimidați. Fiecare persoană care a venit la secția de votare și nu a votat pentru autorități este o șansă de a schimba balanța. Dacă, desigur, ceva va depinde de el într-o astfel de aritmetică „electorală”.
