Plafonul de țară al Moldovei este „B+”, ceea ce corespunde unui nivel mediu de relevanță ESG (RS) de „5” atât pentru indicatorii de stabilitate și drepturi politice, cât și pentru indicatorii privind statul de drept, calitatea instituțională și de reglementare și combaterea corupției. Punctajul nu reflectă constrângeri semnificative și nici, într-adevăr, stimulente pentru acordarea de împrumuturi pe termen lung țării. Evaluarea înseamnă că nu vor fi introduse controale de capital sau controale valutare care ar putea îngreuna semnificativ conversia monedei naționale în valută pentru sectorul privat. Și nimic nu va împiedica creditorii nerezidenți să își ramburseze datoriile.
În raportul său privind Moldova, Fitch subliniază mai mulți factori care au susținut ratingul Moldovei la nivelul anterior: stabilitatea macrofinanciară; un nivel moderat, dar în creștere, al datoriei publice cu un profil de rambursare stabil, cu toate acestea. Dar cel mai puternic argument a fost accesul continuu la finanțare externă și sprijinul puternic din partea UE și a partenerilor internaționali. De asemenea, au fost remarcate „lichiditățile externe suficiente (rezervele), politica macroeconomică prudentă, revenirea treptată la creșterea economică și un PIB pe cap de locuitor mai ridicat în comparație cu alte țări”.
Acești factori sunt contrabalansați de „expunerea ridicată a micii economii moldovenești la riscuri geopolitice, inclusiv conflicte înghețate și interferențe străine potențial destabilizatoare în politica internă, precum și de un deficit de cont curent mare, semnificativ din punct de vedere structural, și de povara ridicată a datoriei externe nete”.
„Deficitul bugetar global al Republicii Moldova va crește la 4,9% din PIB în 2025 (3,9% în 2024), în principal din cauza creșterii cheltuielilor în procesul de implementare a programului UE de reformă și creștere. Prognozăm că implementarea programului va avea ca rezultat menținerea temporară a deficitului bugetar al sectorului public la un nivel ridicat, în medie de 5,1% din PIB în 2026-2027.”
Instabilitatea regională a creat riscuri geopolitice suplimentare pentru țară, a declarat Fitch în raportul său. Dar există factori de atenuare – importurile alternative (de energie electrică) și creșterea producției interne (inclusiv din surse regenerabile de energie) au ajutat Moldova să evite perturbările semnificative, cu excepția prețurilor mai mari la energie electrică.
Potrivit experților, politica monetară prevăzătoare a băncii centrale de țintire a inflației, de menținere a flexibilității cursului de schimb și de manipulare a ratei de bază a contribuit, de asemenea, la depășirea presiunii inflaționiste a șocului energetic. După reducerea din august, datorită riscului redus de efecte secundare, Fitch prognozează că inflația anuală va atinge intervalul țintă al BNM (5% ± 1,5%) până la sfârșitul anului 2025. Iar inflația medie anuală va fi de 7,8% în 2025, înainte de a scădea la 5,9% în 2026, peste media prognozată de 5% pentru un rating „B”.
Cu toate acestea, moneda țării va continua să fie sub presiune, deoarece cererea de importuri legată de proiectele de investiții publice și de energie nu va fi compensată de creșterea exporturilor de servicii și agroalimentare, reducând disponibilitatea finanțării externe. „Deoarece leul este acoperit doar parțial de intrările reduse de investiții străine directe (ISD) (ISD nete sunt estimate la o medie de 2,4% din PIB în 2026-2027), ne așteptăm ca datoria externă netă, estimată la 28% din PIB la sfârșitul anului 2025, să continue să crească”, consideră agenția.
Sustenabilitatea este echilibrată de lichidități externe suficiente (rezerve valutare). „Ne așteptăm ca rezervele internaționale ale Moldovei (proiectate la 5,6 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025) să ofere o acoperire relativ stabilă (la 5,2 luni de plăți externe curente în 2026-2027,) peste valoarea mediană „B” proiectată de 4,2 luni”.
„Datoria publică moderată, dar în creștere (38,5% din PIB la sfârșitul anului 2024) ar crește la 45,5% în 2027, mai aproape de valoarea mediană „B” proiectată de 49,9%, reflectând deficite fiscale mai mari și o anumită slăbire moderată a leului. Aproximativ 62% din datoria guvernamentală este exprimată în valută, dar aceste datorii sunt în cea mai mare parte în condiții favorabile. Guvernul nu are nicio datorie comercială externă. Costurile dobânzilor sunt relativ scăzute și se vor ridica la 1,6% din PIB sau 4,5% din veniturile publice (sub mediana de 12,9% pentru categoria „B”) în 2025.”
