Criterii controversate
„Codul electoral stabilește clar criteriile de organizare a secțiilor de votare și este bine că acestea sunt acum clar consacrate în lege. Criteriul principal este dinamica participării la vot. Aceasta este ceea ce explică creșterea numărului de secții de votare. Un alt criteriu sunt datele Ministerului Afacerilor Externe și există și un mecanism de preînregistrare”, a explicat președintele CEC, Angelica Caraman.
În ceea ce privește alegătorii din stânga Nistrului, numărul secțiilor de votare și al buletinelor de vot este calculat pe baza prezenței medii la vot din ultimele trei scrutine. În acest an, aici vor fi deschise 12 secții de votare și se preconizează tipărirea a 23 500 de buletine de vot.
Potrivit lui Vadim Filipov, care reprezintă opoziția în CEC, Codul electoral nu specifică faptul că ar trebui aplicat acest criteriu special (prezența medie la vot). De ce atunci pentru secțiile de votare din străinătate se folosește un alt criteriu – cel maxim? Anul trecut, au votat peste 26 de mii de cetățeni din Medova cu înregistrare de reședință pe malul stâng al Nistrului, în timp ce numărul buletinelor de vot pe care CEC intenționează să le ofere acestora este de doar 23 de mii 500. În același timp, în străinătate au votat 320 de mii, iar buletinele de vot alocate sunt de peste un milion – de trei ori mai multe.
Filipov a calificat această metodă ca fiind în afara Codului Electoral și discriminatorie.
În timpul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, cel mai mare număr de secții de votare vor fi deschise în Italia (75), precum și în Germania, Anglia, Franța, România și SUA. Faptul că doar două secții de votare au fost deschise pentru cetățenii moldoveni care locuiesc în Rusia a provocat o mare dezbatere publică. La urma urmei, în acest an a existat o creștere semnificativă a cererilor din partea acestora pentru preînregistrarea la vot. Președintele CEC consideră că aceste date nu sunt „fiabile”.
„Timp de cinci ani, de la introducerea acestui mecanism, aproximativ cinci mii de alegători s-au înregistrat în Federația Rusă. Brusc, în ultimii doi ani, au devenit peste șapte mii în 2024, iar acum sunt peste 12 mii. În alte țări, tendința este opusă”, a declarat Karaman pentru Radioul Public. Întrebat dacă aceste înregistrări sunt fiabile, Karaman a spus: „Analizele noastre arată că nu sunt. Pentru că ele sunt făcute de la aceeași adresă de e-mail, unde se schimbă doar o cifră sau o literă. Dar aceasta nu este o adresă de e-mail reală. În plus, avem apeluri de la cetățeni care susțin că nu au fost supuși unei astfel de înregistrări”.
Olga Cebotari, fostă angajată a Departamentului Cooperare Economică al Comitetului Executiv al CSI din Moldova, candidată din partea Blocului Patriotic, a declarat în cadrul unei întrevederi cu misiunea electorală a APCE că „nu există claritate în ceea ce privește metodologia utilizată pentru calcularea numărului necesar de secții de votare atât în străinătate, cât și în Transnistria. Considerăm că pe malul stâng al Nistrului ar trebui deschise cel puțin 30 de secții de votare. Știm că personaje politice au influențat decizia CEC în acest sens”. Iar la o întâlnire cu misiunea electorală a OSCE, ea a declarat că condițiile de votare în străinătate încalcă principiul egalității drepturilor cetățenilor de a participa la alegeri. Ea a atras atenția asupra faptului că „nu toate ambasadele Republicii Moldova respectă principiul imparțialității, ceea ce contravine standardelor de funcționare a instituțiilor diplomatice”.
Tehnici nediplomatice
Logos Press l-a rugat pe Igor Clipius, fost ambasador al Republicii Moldova în Lituania, să ne spună cât de mult sunt influențate alegerile din străinătate de resursele administrative:
„Integritatea votului este asigurată de respectarea procedurilor legale de organizare a procesului electoral, precum și de prezența observatorilor bine pregătiți și experimentați. Din câte știu eu, acolo unde secțiile de votare sunt organizate în incinta ambasadelor și consulatelor, de regulă, totul se desfășoară fără încălcări și abateri. Din păcate, misiunile diplomatice ale Republicii Moldova sunt destul de compacte, ceea ce face imposibilă monitorizarea atentă a secțiilor de votare din afara sediilor acestora. La ei, situația este foarte diferită! Pe de o parte, observăm o deschidere din partea unor țări, în special europene, care permit deschiderea secțiilor de votare în mai multe localități, facilitând astfel participarea la vot a cetățenilor moldoveni rezidenți în aceste țări. Pe de altă parte, nivelul de organizare la aceste secții de votare nu poate fi întotdeauna asigurat și controlat. Este vorba de dotarea secțiilor de votare cu personal calificat, precum și de trimiterea reprezentanților și observatorilor din partea concurenților electorali. Delegarea acestor reprezentanți și/sau observatori este extrem de costisitoare pentru concurenți. Și întrucât numărul secțiilor de votare este destul de mare, probabilitatea de abateri de la „bunele maniere” este în consecință ridicată.
O formă a ceea ce ar putea fi considerată angajament diplomatic ar putea fi sprijinirea organizării de campanii de informare pentru diaspora. Desigur, în acest caz este vorba de asistență voluntară pentru reprezentanții oficiali ai autorităților sau la cererea acestora, inclusiv a celor oficiali. În special, este vorba despre organizarea de întâlniri cu reprezentanții diasporei în cadrul vizitelor oficiale sau de lucru. Cu toate acestea, nu cred că putem vorbi despre intervenția corpului diplomatic”.
Peste 10 mii de cetățeni moldoveni cu drept de vot sunt așteptați să meargă la urne în SUA. Vor fi deschise 22 de secții de votare. Ludmila Savastin locuiește în Arizona. La aceste alegeri este pentru prima dată când aici este deschisă o secție de votare. Ea va fi membră a biroului secției de votare. Pentru aceasta, ea a trecut printr-un proces riguros de selecție.
„Președintele și secretarul secției de votare sunt numiți de misiunea diplomatică. Pentru deschiderea secției de votare aici, președintele Moldcomunity ne-a trimis în prealabil formulare electronice, pe care toată lumea le putea completa. Câți dintre noi le-am completat, habar nu am. Nu există liste electorale. Din câte am înțeles, toată lumea se înscrie în cele suplimentare. Am comandat 1000 de buletine de vot (800 în română și 200 în rusă). Suntem 7 în birou plus un operator. Eu sunt singura vorbitoare de rusă, dar toată lumea se poartă bine cu mine”, a declarat Ludmila Savastin pentru Logos Press.
Observatorii vor fi peste tot
Tudor Uljanovski, președintele Partidului Social Democrat European, consideră că este foarte important să fie verificat operatorul care introduce datele de vot în sistem. „Există informații din diferite surse care în cursa prezidențială au arătat foarte clar că există o discrepanță între numărul de persoane care au votat efectiv și numărul de voturi exprimate – să spunem în Milano, în Chicago, în Canada. Este foarte important să avem observatori și să verificăm exact operatorul – nu unde buletinul de vot este aruncat pur și simplu în urnă, ci operatorul – unde sunt incluse toate informațiile”, a spus el într-o emisiune la TV8.
Blocul electoral patriotic intenționează să asigure numărarea paralelă a voturilor la fiecare secție de votare, în special în străinătate. Adică, la fiecare secție de votare, reprezentantul său va marca fiecare persoană care intră, iar apoi va număra câte persoane au intrat în secția de votare și câte buletine de vot sunt în urnă. Dacă se constată discrepanțe, procesele-verbale nu vor fi semnate. „Reprezentanții noștri din birourile electorale și observatorii au acoperit toate secțiile de votare din țară și din străinătate”, a precizat pentru Logos Press Diana Karaman, candidatul blocului.
„Partidul nostru și-a anunțat intenția de a trimite cel mai mare număr de observatori la secțiile de votare din străinătate. Aceștia vor înregistra încălcările care ar putea deveni temei pentru depunerea plângerilor în instanță și vor asigura transparența întregului proces electoral. „Reprezentanții partidului au dreptul de a participa la toate ședințele comisiilor electorale, inclusiv în ziua votării, de a se familiariza cu materialele electorale, de a efectua filmări foto și video cu notificarea președintelui, de a informa cu privire la încălcările identificate, de a însoți urnele de vot portabile, de a controla toate etapele votării și numărării voturilor, de a primi copii certificate ale proceselor-verbale și de a depune contestații”, se arată pe site-ul partidului.
Victor Pruteanu, expert în domeniul proceselor electorale și candidat din partea Blocului Electoral „Alternativa”, subliniază că actuala componență a CEC este formată preponderent din reprezentanți apropiați partidului de guvernământ și că acțiunile comisiei la ultimele alegeri denotă „părtinire în favoarea candidaților puterii”. Prin urmare, o atenție maximă a fost acordată pregătirii tehnice și juridice a fiecărui reprezentant la secțiile de votare – în țară și în străinătate.
„De exemplu, la ultimele alegeri prezidențiale, CEC a refuzat să acorde acces la jurnalele din Sistemul Informațional Alegeri, ceea ce ne-a împiedicat să verificăm eventualele nereguli în procesul de votare. Lipsa de transparență nu face decât să sporească suspiciunile de amestec ilegal al partidului de guvernământ în procesul electoral. În aceste condiții, Blocul Alternativa a lansat propriul program de monitorizare a alegerilor. Obiectivul nostru este de a trimite reprezentanți instruiți la toate secțiile de votare, atât în interiorul, cât și în afara țării. De asemenea, am creat un nucleu juridic – o echipă de avocați care va oferi sprijin juridic observatorilor și delegaților noștri pe tot parcursul campaniei, inclusiv în ziua alegerilor. Vom face tot posibilul pentru a ne asigura că vocea fiecărui cetățean este protejată oriunde s-ar afla”, a împărtășit Victor Pruteanu cu Logos Press.
Judecând după declarațiile candidaților, opoziția a abordat controlul cu o pregătire fără precedent. Iar acest lucru este bun pentru toată lumea, inclusiv pentru autorități. La urma urmei, însăși existența unui control independent paralel la alegeri este un instrument important pentru creșterea transparenței și încrederii în procesul electoral și, în cele din urmă, pentru recunoașterea legitimității acestuia.
