Partidul Acțiunea și Solidaritatea (PAS), aflat la guvernare, dorește să obțină majoritatea absolută și în noul parlament, pentru a evita compromisurile. Pentru ei, coaliția înseamnă pierderea controlului asupra agendei legislative și generale a țării și, în mod crucial, asupra persoanelor numite în structurile de stat. Îmi vine în minte fraza unei chelnerițe dintr-un vechi film sovietic: „Am muncit atât de mult pentru a obține acest post încât nu vreau să mi-l amintesc”. Marea întrebare este acum dacă vor avea suficient sprijin popular pentru a forma singuri un guvern. Multe partide de opoziție au anunțat deja că nu vor coopera cu ei.
Dacă forțele opoziției câștigă, este posibil ca formarea cabinetului să fie blocată. Potrivit fostului prim-ministru Ion Sturza, președinta Maia Sandu nu va aproba un guvern cu o „simpatie minimă pentru Rusia”. „Să le spunem oamenilor sincer. Maia Sandu, ca președinte și ca persoană cu opinii și caracter, nu va accepta niciodată – în calitatea sa de președinte – un guvern la Chișinău nu doar pro-rus, dar măcar cu o minimă simpatie pentru Rusia”, a declarat el într-un interviu.
Ultimul sondaj realizat de Date Inteligente SRL (iData), una dintre companiile sociologice autorizate de CEC, a arătat că două partide și două blocuri ar putea intra în Parlament: PAS, Blocul Electoral Patriotic, Blocul Alternativa și Partidul Nostru.
Partidele care fac parte din Blocul Patriotic – PSRM, PCRM, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei – au semnat un pact de a nu forma o coaliție de guvernare cu PAS după alegerile parlamentare. Și au invitat celelalte partide și blocuri electorale „să se alăture angajamentului de a contribui la înlăturarea partidului PAS de la pârghiile de guvernare a țării”. Iryna Vlach, în special, a făcut un astfel de apel către „Partidul Nostru” și blocul „Alternativa”.
În aceeași zi, președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, a răspuns că nu va face alianță „nici cu PAS, nici cu blocul „Nunta Strâmbă””. Singurul aliat al Partidului Nostru este poporul Republicii Moldova”. El a spus că partidul va semna un Acord de angajament public cu cetățenii și a dat publicității documentul. Renato Usatîi spune des că partidul va avea „voturi de platină” în noul Parlament.
A doua zi, Ion Ceban a vorbit și el în numele Alternativei: „Blocul Alternativa are propria sa agendă. Singura alianță pe care o va face blocul Alternativa va fi în deplină concordanță cu principiile noastre de politică în Republica Moldova. Și aceasta va însemna o alianță cu poporul. Repet, noi avem propria agendă și vom negocia exclusiv cu cei care doresc să implementeze această agendă”. El nu a răspuns la întrebările de calificare ale jurnaliștilor. În același timp, el a repetat că „singura cale de dezvoltare a Moldovei este calea integrării europene”.
Desigur, este important cum se vor comporta forțele politice care nu vor intra în parlament. În ceea ce privește candidații independenți, pentru a trece pragul, aceștia trebuie să obțină cel puțin 30.000 de voturi sau 2%. Candidata independentă Olesya Stamate nu exclude participarea sa în coaliție, cu condiția ca aceasta să fie „profesionistă, competentă și proeuropeană”: „În primul rând, este foarte important ca procesul electoral să fie corect, transparent și liber, astfel încât voința cetățenilor să se reflecte în rezultatele anunțate la sfârșitul zilei de vot. Sper că acest lucru se va întâmpla. Deja, în funcție de votul cetățenilor, vom vedea ce fel de coaliții vor exista pentru a guverna țara. Evident, ar trebui să fie profesioniste, competente și pro-europene. Sunt gata să particip la actul de guvernare dacă este în interesul cetățenilor.”
Logos Press a solicitat experților să comenteze scenariile probabile legate de alegerile parlamentare anticipate în cazul în care nu poate fi format un guvern. Opiniile lor variază de la alegeri anticipate în cazul unei crize politice la o majoritate constituțională pentru PAS.
Alegerile anticipate nu pot fi excluse
Politologul Corneliu Ciurea a numit trei scenarii posibile: „Primul este anticonstituțional. Influențatorii care apără guvernarea vorbesc des despre asta. Este Maya Sandu care blochează crearea unei majorități parlamentare în cazul în care opoziția câștigă și pune veto la crearea guvernului. Iar Curtea Constituțională refuză în același timp să o „blocheze” pe Maia Sandu. Al doilea scenariu este un blocaj. Patru sau cinci partide și blocuri vor obține un anumit număr de mandate, dar nu vor dori să se unească într-o coaliție, să se grupeze pentru a crea o majoritate parlamentară, iar acest lucru va duce inevitabil la alegeri anticipate. Al treilea scenariu – scenariul magic, al conspirației – este întoarcerea lui Plahotniuc și capacitatea acestuia de a întoarce scena politică moldovenească în favoarea sa, organizând astfel cumva alegeri anticipate pentru a ajunge în parlament. Dintre toate aceste scenarii, cel mai probabil despre care se vorbește în acest moment este cel anticonstituțional, dată fiind capacitatea PAS de a încălca regulile jocului. Dar, în același timp, nu există nicio cale de ieșire din acest scenariu, deoarece alegerile anticipate ar putea să nu producă rezultatul dorit. Prin urmare, în cazul în care vor avea loc alegeri anticipate, cel mai util, să spunem, scenariu pentru Moldova ar fi cel de-al treilea, care ar adăuga noi jucători și ar crea noi coaliții în Parlament”.
Fostul viceprim-ministru Alexandru Flencia nu exclude posibilitatea alegerilor anticipate și numește posibile termene: „Scenariul dizolvării Parlamentului nou ales și alegeri anticipate nu poate fi exclus. Mai ales având în vedere experiența anului 2021, când guvernul nu a putut fi format cu un candidat și parlamentul a fost dizolvat. Intervalul de timp ar putea varia de la câteva luni la șase luni sau un an. În același timp, nimeni nu poate prezice nici măcar aproximativ rezultatele alegerilor. Da, există anumite sondaje, dar practica, inclusiv ultimele alegeri prezidențiale din România, arată că rezultatele sunt adesea foarte diferite de previziuni. Există prea multe scenarii în care parlamentul ar putea fi dizolvat, astfel încât posibilitatea alegerilor anticipate nu ar trebui să fie respinsă”.
Factorul diaspora
Analistul politic Victor Gureu este însă sigur că nu vor exista alegeri parlamentare anticipate și că PAS va avea „nu doar o majoritate, ci o majoritate constituțională”. Pentru că „opoziția este previzibilă și nu creează nimic creativ, nimic consistent”, în timp ce autoritățile, dimpotrivă, s-au mobilizat.
„Alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 vor fi un adevărat succes pentru președintele Maia Sandu și… diaspora moldovenească! Da, da!” Deși nu sunt concurenți electorali, ei sunt factorii cheie în actuala campanie electorală”, crede Gureu. – În primul rând, pentru că Maia Sandu a reușit să folosească cu brio factorul politic extern pentru a acoperi lacunele „guvernării PAS”. Utilizarea eficientă a factorului extern, odată cu vizitele în Republica Moldova a unor personalități de la Bruxelles, precum și a unor lideri de cel mai înalt rang de Ziua Independenței, a ridicat moralul cetățenilor la un nivel inimaginabil. Mobilizarea se simte în toate direcțiile: societatea civilă, mass-media, cultura, domeniile profesionale și, bineînțeles, diaspora! Toate aceste acțiuni au venit ca un șoc pentru opoziția politică, iar ștacheta este destul de ridicată. Fluxul de informații îndreptat către cetățeni este enorm. Propaganda electorală include absolut toate componentele societății, inclusiv biserica, oligarhii fugari, persoanele cu antecedente penale și grupurile de interese care încearcă să își extindă câmpul de manevră. Dar autoritățile au tras concluziile campaniei electorale la alegerile prezidențiale din România și încearcă acum să minimizeze influența factorilor negativi. Diaspora este mobilizată, exemplar de toți competitorii electorali, dar tradițional, în proporție de aproximativ 80% votează „pentru Maia Sandu”. Surpriza ar putea fi foarte mare și cred că șocul pentru opoziție va fi că Maia Sandu va obține nu doar o majoritate parlamentară confortabilă, ci… chiar o majoritate constituțională!”.
Neîncredere în putere și incertitudine
Jan Lisnevsky, director al companiei de cercetare și consultanță politică Intellect Group, consideră, de asemenea, scenariul alegerilor parlamentare anticipate puțin probabil, deși din motive diferite. „În acest stadiu, scenariul alegerilor anticipate rămâne puțin probabil, dar nu poate fi complet exclus. Partidul PAS aflat la putere a reușit să creeze un scut strategic prin sprijin extern, vizite ale liderilor europeni, mobilizarea diasporei și integrarea grupurilor sociale cheie în campania electorală. Toate acestea au întărit sentimentul de inevitabilitate a victoriei lor. Cu toate acestea, conform celei mai recente cercetări a Intellect Group, aproximativ 37,2% dintre alegători sunt încă indeciși, iar nivelul de încredere în guvern este de numai 16%. În plus, 57% dintre cetățeni cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită și doar 46% susțin pe deplin cursul integrării europene, în timp ce 35% sunt sceptici. Aceasta înseamnă că câmpul electoral rămâne instabil din punct de vedere psihologic, iar sentimentul public rămâne vulnerabil la schimbări bruște. În aceste condiții, orice turbulență politică, economică sau socială ar putea deveni un declanșator al discuțiilor privind alegerile anticipate.”
„Factorul psihologic este, de asemenea, important aici: o parte semnificativă a societății trăiește într-o stare de incertitudine și încredere scăzută în instituții. Conform modelelor noastre pentru august 2025, peste 45 % dintre cetățeni sunt stresați și anxioși din cauza instabilității politice. Cu cât nivelul de incertitudine este mai ridicat, cu atât crește probabilitatea reactivității în masă – oamenii își schimbă pozițiile mai rapid, iar sistemul politic devine mai puțin previzibil. Prin urmare, deși scenariul de bază rămâne același – alegerile parlamentare vor avea loc la 28 septembrie 2025 – nu aș exclude complet opțiunea alegerilor anticipate dacă există o criză sistemică sau o nouă scindare în rândul elitelor”, a declarat Lisnevsky.
În opinia sa, „acum totul depinde nu atât de opoziție, care rămâne fragmentată, slabă și nesistematică, cât de dinamica sentimentului public și de disponibilitatea psihologică a societății de a răspunde la crize. În acest sens, situația pare stabilă la suprafață, dar fragilă în interior.
Influența externă
Formal, țara dispune de toate condițiile necesare pentru ca parlamentul să își exercite întregul mandat după 28 septembrie. Cu toate acestea, lipsa unor perspective clare de coaliție și proporția ridicată de alegători indeciși fac din aceste alegeri unul dintre cele mai imprevizibile cicluri electorale din ultimii ani. Și, potrivit comentatorului politic Viktor Nikitush, factorii externi au un mare impact asupra alegerilor parlamentare din acest an: „Alegerile parlamentare din acest an sunt modelate nu doar de factori interni. Există și factori externi care vor influența rezultatul procesului electoral – războiul din Ucraina este cel mai important dintre aceștia. La această etapă, la începutul campaniei electorale, nu putem ști cum vor evolua factorii externi. Prin urmare, este prea devreme să vorbim despre scenarii post-electorale până când nu vom cunoaște rezultatul alegerilor parlamentare”.
Politologul Ihor Boțan, director al Asociației pentru Democrație prin Participare (ADEPT), subliniază că războiul din Ucraina rămâne factorul-cheie: „În opinia mea, este adevărat că nicio forță politică nu va obține majoritatea absolută în parlament pentru a forma un guvern. Cred că negocierile privind formarea unei coaliții de guvernare se vor prelungi o lună sau chiar mai mult. Înclinarea balanței către o majoritate proeuropeană sau pro-rusă va fi conjuncturală. Aceasta va depinde de evenimentele de pe câmpul de luptă din Ucraina, de comportamentul și determinarea puterilor mondiale – SUA, UE, China – de a pune capăt războiului”, a declarat Igor Boțan pentru Logos Press. El consideră că circumstanțele menționate vor determina decizia de a susține PAS sau Blocul Patriotic, ținând cont de perspectivele de menținere a Moldovei „pe linia de plutire” și de perspectivele de dezvoltare în viitorul apropiat și pe termen mediu.
Potrivit lui Igor Bocan, probabilitatea unor alegeri anticipate imediate este scăzută – incertitudinea pentru formațiunile centriste va fi prea mare. Lipsa resurselor financiare pentru o nouă campanie pe fondul apatiei electoratului va face extrem de riscantă aventura cu noi alegeri anticipate.
Campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie a început pe 29 august. Până în prezent, CEC a înregistrat 21 de concurenți:
- Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS);
- Partidul „Democrația Acasă” (PPDA);
- „Blocul Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei”.
- Partidul „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB);
- Partidul „Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa” (ALDE),
- Partidul Național Moldovenesc;
- Blocul „Alternativa”;
- Partidul Social Democrat European (PSDE);
- Blocul „Împreună”;
- Partidul Mișcarea „Respect Moldova”;
- Candidat independent – Andrei Năstase;
- Candidat independent – Olesia Stamate;
- Partidul „Liga Orașelor și Comunităților” (LOC);
- Partidul „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR);
- Partidul – „Alianța Moldovenească”;
- Partidul Liberal;
- Partidul – „Uniunea Creștin-Socială din Moldova”;
- Candidat independent – Victoria Sanduța;
- „Blocul Unității Naționale”;
- Candidat independent – Tatiana Crețu;
- „Partidul Nostru”.
