Astfel, Moldova a depășit deja media mondială de 140 de cești pe adult pe an (aproximativ 1,3 kg de boabe de cafea pe lună). Cu toate acestea, diferența față de media UE rămâne semnificativă: acolo, un adult consumă 1.170 de cești pe an.
Conform datelor statistice, aproape 60% din cafeaua importată oficial în Moldova provine din Italia. Aceasta este urmată de Germania (10 %) și Rusia (8,6 %). Doar 4,6% din cafea este importată direct din țările producătoare, în timp ce restul este importat din țările industrializate de prelucrare a cafelei. Astfel, mai mult de 95% din cafeaua legală provine din locuri unde nu este cultivată, ci doar prelucrată.
În același timp, nu numai volumul, ci și prețul cafelei importate crește în fiecare an. În 24 de ani, volumul de boabe importate legal în țară a crescut de aproape 93 de ori, în timp ce prețul a crescut de la 2,92 dolari la 8,40 dolari pe kg.
Ruslan Cojocaru, proprietarul lanțului de cafenele Tucano Coffee, susține că o creștere atât de vizibilă a consumului se datorează unei schimbări de mentalitate a cetățenilor noștri: „Obișnuiam să bem mai mult ceai. Acum consumul de cafea devine un ritual zilnic…”.
Putem fi de acord cu acest lucru, ținând cont de faptul că acum 15 ani în Chișinău și în toată Moldova nu exista practic niciun coffee2go stradal. Și erau foarte puține cafenele specializate, în timp ce restaurantele serveau aproape același sortiment: espresso sau Americano de la una din cele trei sau patru mărci cunoscute. Iar chioșcurile stradale amestecau în general o băutură instant.
Expansiunea lanțurilor de supermarketuri în regiuni a influențat, de asemenea, popularitatea băuturii. Acolo, cel mai mic magazin trebuie să aibă pe rafturi cel puțin 3 000 de produse, dintre care câteva sunt cafele măcinate și în boabe de diferite mărci.
În ultimii ani, Moldova a devenit și un exportator de cafea. După cum arată experiența unor țări dezvoltate precum Italia, Franța sau Austria, nu este necesar să aibă plantații pe teritoriul său. Este suficient să imporți boabe, să le amesteci, să le prăjești. Și o poți vinde atât pe piața internă, cât și la export, ca un produs care a fost supus unei procesări avansate.
În ultimii trei ani, principalele piețe de export au fost: România – 89,1 la sută, Emiratele Arabe Unite – 2,6 la sută, Belarus – 1,4 la sută, Arabia Saudită – 0,6 la sută și Rusia – 0,5 la sută.
Volumele de export, desigur, nu sunt comparabile cu volumele de import:
|
Anul |
Cantitate (kg) |
|
2016 |
9 100 |
|
2018 |
17 200 |
|
2019 |
27 400 |
|
2022 |
44 500 |
| 2024 (previziune) |
40 000 |
În 2016, prețul de export al cafelei a fost de 13,26 $/kg, cu 52% mai mare decât prețul de import al boabelor. Valoarea totală a exporturilor a fost de 120 000 $. În 2024 și 2025, diferența dintre prețul de import (8,24 $/kg) și prețul de export (15,98 $/kg) este de 48 de puncte procentuale. În 2024, valoarea totală a exporturilor este de 639 200 $, cu 17,26 milioane $ mai mică decât valoarea importurilor.
Tucano Coffee, de exemplu, contribuie la exporturi. Cu toate acestea, aceasta prăjește cafea numai pentru unitățile sale din Moldova și din străinătate (inclusiv cele care funcționează în regim de franciză).
„Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite sunt livrările noastre. De asemenea, până anul acesta, făceam amestecuri în Moldova și pentru România”, spune Ruslan Cojocaru. – Anul acesta, însă, am transferat producția de cafea peste Prut, deoarece volumele de consum acolo sunt mai mari, și a trebuit să plătim taxe vamale pentru boabele verzi mai întâi în Moldova, iar apoi, pentru produsul finit – în România. Cred că până la sfârșitul anului 2025, indicatorii exporturilor de cafea din Moldova vor scădea”.
Compania Cafelini a fost prima care a importat boabe verzi din 8 țări ale lumii, a făcut amestecuri din ele și le-a prăjit cu mulți ani în urmă. Potrivit co-fondatorului companiei, Marina Ceban-Gospodarenco, dacă iei în serios această afacere, obții un produs de clasă premium. Prin urmare, compania a format deja un contingent stabil de clienți care doresc un produs de calitate.
De asemenea, mulți restauratori și barmani locali apelează la Cafelini pentru a obține amestecuri unice de cafea Arabica din Columbia, Peru, Tanzania și alte țări și Robusta din Vietnam sau India pentru ei.
„Tendințele arată că, deși consumul de cafea în Moldova crește rapid, acesta rămâne mult sub media UE. Dezvoltarea capacităților locale de procesare, diversificarea piețelor de export și extinderea surselor directe de aprovizionare ar putea consolida sectorul și crește competitivitatea pe piața internațională”, conchid- previziunile sociologilor iData.
Caracteristici ale pieței „subterane”
În același timp, în Moldova există o piață „paralelă” a cafelei, unde o gamă largă de produse din cafea apar din surse necunoscute și sunt vândute la prețuri mult mai mici.
De exemplu, la începutul lunii august 2025, un pachet de 250 de grame de cafea măcinată Lavazza ORO costa 85 de lei (5,05 $) la Piața Centrală din Chișinău, în timp ce în lanțul de supermarketuri nr. 1, de exemplu, se vinde cu 211 lei (12,55 $), adică de 2,5 ori mai scump. Vânzătorii din principalul bazar al țării susțin că această cafea le-a fost trimisă într-un colet de către rudele din străinătate.
Acest lucru este oarecum îndoielnic, ținând cont de faptul că această piață are mai mult de 4000 de locuri de comercializare și este vizitată de până la 100 000 de clienți pe zi. Și în afară de aceasta, există zeci de alte piețe similare în Chișinău și în alte orașe ale țării. Aici, poate, ar trebui să vorbim despre livrări nu prin colete, ci în loturi mari.
De asemenea, vânzătorii nu ascund faptul că există în vânzare cafea originală și cafea falsă. Acestea sunt vândute la aceleași prețuri, dar diferă ușor în ceea ce privește culoarea ambalajului.
Dar de ce există un astfel de preț pentru ea?
În primul rând, vânzătorii de pe piață nu plăteau niciun impozit și încă nu plătesc niciun impozit, în ciuda tuturor eforturilor Ministerului Economiei de a face din titularii de brevete întreprinzători individuali: nu existau case de marcat.
În al doilea rând, cafeaua de contrabandă este cumpărată în țările UE în timpul vânzărilor (când se apropie data expirării) la prețul de 1 euro pe pachet sau chiar mai ieftin.
Contrabanda include, de asemenea, un sistem în care o societate importă oficial un lot mare de bunuri (de orice fel), dar nu vămuiește o parte dintre acestea. Astfel, se economisește cel puțin 20% TVA. Atunci când se vinde în numerar, nu se plătește niciun impozit pe profit, ceea ce înseamnă încă 12%. Serviciul Vamal detectează în mod regulat astfel de scheme și percepe plăți vamale suplimentare.
În al treilea rând, cafeaua contrafăcută (falsă) este adusă la noi din Ucraina sau produsă local. Nu cu mult timp în urmă, agențiile de aplicare a legii din Ucraina au raportat că au descoperit la Kiev o producție serioasă de cafea contrafăcută, care era vândută nu numai în țara lor, ci și în Moldova. Mai mult, tipografiile locale produceau chiar și pachete care puteau fi deschise cu mâna și nu cu foarfeca.
Apropo, acum câteva luni, Serviciul Vamal al Republicii Moldova a raportat că un lot de astfel de pachete goale în cantitate de peste 2000 de bucăți a fost găsit în posesia unui cetățean moldovean în timp ce încerca să le importe pe teritoriul țării noastre. Acest lucru indică faptul că există o producție similară în Moldova. Probabil mai mult de una.
Un semn distinctiv al contrafacerii poate fi absența vidului din ambalaj. Falsificatorii pur și simplu nu au echipamentul adecvat. Prin urmare, astfel de bunuri ar trebui să fie privite cu o atenție deosebită.
|
Importuri de cafea în RM |
|||
|
Anul |
Cantitate (kg) | Preț mediu $/kg |
Valoarea totală |
|
2000 |
23 000 | 2,92 |
67 160 |
|
2005 |
153 000 | 3,71 |
567 630 |
|
2010 |
250 000 | 7,01 |
1 752 500 |
|
2015 |
586 000 | 6,75 |
3 955 500 |
|
2020 |
1 304 000 | 6,68 |
8 710 720 |
|
2024 (previziune) |
2 130 000 | 8,40 |
17 892 000 |
