Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a explicat că în cadrul campaniei „vom vorbi simplu și sincer despre cum funcționează statul și cum afectează fiecare reformă viața de zi cu zi”. Fostul secretar al CEC Alexandru Berlinschi a numit-o „o campanie electorală camuflată în favoarea unui concurent”. Sociologul Ian Lesniewski o consideră și el „o manevră electorală mascată”.
Victor Nicolaescu, cofondator și managing partner al PARSEC, a făcut apel la votarea Maiei Sandu în turul doi al alegerilor prezidențiale, lucru care, totuși, nu este interzis de lege.
Aproape simultan cu această campanie, partidul de guvernământ PAS a lansat o alta – Impreuna avem grija de viitorul Moldovei! („Împreună ne pasă de viitorul Moldovei!”). Bannerele cu acest slogan pe fundalul galben „corporate” al partidului au creat un sentiment de începere prematură a campaniei electorale. Desigur, orice partid are dreptul la campanii de informare – mai ales că PAS își poate permite acest lucru. Bugetul de stat pentru 2024 a alocat 51,8 milioane de lei pentru susținerea partidelor politice, dintre care jumătate (50 la sută) au mers către partidul de guvernământ. Această sumă este calculată pe baza numărului de alegători care l-au susținut în alegerile anterioare.
Nu este greu de observat că în ambele cazuri vorbim practic de aceleași mesaje adresate alegătorilor și de aceleași persoane care conduc cele două campanii. Prin urmare, întrebarea rămâne deschisă: unde este granița dintre mesajele de interes public și promovarea politică directă, preelectorală?
Atunci când în spațiul public Ministerul Muncii și Protecției Sociale, de exemplu, declară că „satele și orașele Moldovei au primit cele mai multe fonduri pentru dezvoltare în ultimii 4 ani”, făcând aluzie la perioada de după alegerile parlamentare din 2021, este cert că la întâlnirile cu alegătorii nu sunt deloc timizi în formulări. Atunci când pe pagina oficială a organizației PAS de la Chișinău se spune că „în ultimii ani, Guvernul, cu sprijinul partidului PAS, a făcut investiții de amploare în modernizarea spitalelor”, și acest lucru pare, ca să nu spun mai mult, imoral față de contribuabili. Atunci când miniștrii în exercițiu distribuie ziare de partid, chiar dacă în timpul lor liber, pare o fuziune a mașinii de stat cu interesele unei forțe politice.
Promo-LEX a constatat că instituțiile statului au utilizat resursele administrative și mijloacele publice pentru a obține capital politic. „După stabilirea datei alegerilor, Parlamentul a modificat bugetul de stat, realocând fonduri pentru diverse proiecte, iar Guvernul a lansat campania de informare „Moldova Poate”, care a fost preluată și promovată de partidul PAS. Aceste proiecte pot fi ușor percepute ca promisiuni electorale”, a declarat asociația în raportul său.
Ca să fim corecți, și mișcarea MAN a lui Ion Ceban a fost acuzată de utilizarea resurselor administrative.
Trebuie să recunoaștem că PAS este foarte clar orientat în calendarul CEC, care a fost aprobat pe 18 iunie – aproape simultan cu cele două campanii. Având în vedere că comisia se află sub controlul acestui partid (din nouă membri, opt sunt numiți de parlament proporțional cu numărul fracțiunilor, iar unul de președinte), aceasta nu pare o sarcină deosebit de dificilă. De aici, cel mai probabil, sincronizarea tuturor proceselor.
În același timp, nimic nu a împiedicat alte forțe politice să planifice în avans pașii necesari. În timp ce cele patru partide de stânga (PCRM, PSRM, Inima Moldovei, Viitorul Moldovei) abia își anunțau intenția de a crea un bloc unitar pentru a participa la alegeri, PAS era deja înregistrat ca participant la campania electorală cu o listă completă. A ocupat prima poziție pe buletinul de vot și acum, neoficial, pare să dea tonul întregii campanii. Cel puțin la această etapă.
În ceea ce privește resursele din diaspora – în ceea ce privește numărul de observatori, carpooling, coordonarea voluntarilor și comunicarea cu alegătorii și alte capacități organizaționale – este, prin definiție, dificil să concurezi cu PAS. Mai ales acum.
MAEIE a prezentat o listă preliminară de aproape 300 de secții de votare în străinătate. Cele mai multe dintre acestea sunt propuse a fi deschise în Italia – 73, în Germania – 36, în Franța – 26, în Marea Britanie și România – câte 23, în SUA – 22. Coincidență sau nu, la mijlocul lunii iulie, Maia Sandu a avut o serie de întâlniri cu diaspora din Italia – la Florența, Modena, Vicenza, Treviso și Veneția. O întâlnire este programată pentru 24 iulie în Northampton, unde Igor Grosu a vizitat anterior. Apropo, Ion Kiku, unul dintre liderii Blocului Alternativ, a fost recent activ în Marea Britanie.
În Federația Rusă, la fel ca și la alegerile prezidențiale, se planifică deschiderea a două secții de votare – ambele pe teritoriul Ambasadei Republicii Moldova la Moscova. Același număr de secții de votare vor fi deschise în Ucraina: la Kiev și Odessa. Decizia finală privind organizarea secțiilor de votare în străinătate va fi luată de Comisia Electorală Centrală până la 24 august. Dar este puțin probabil ca această listă să sufere modificări serioase.
Depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la alegerile parlamentare va dura până la 19 august.
Mai sunt aproape două luni până la alegeri și rămân multe de făcut. Cu toate acestea, va fi extrem de dificil pentru orice concurent să răstoarne strategia partidului de guvernământ cu baza sa puternică de resurse. Va fi nevoie de o mișcare puternică și cu adevărat neașteptată, care ar putea surprinde.
În cele din urmă, alegătorul va decide. Potrivit CEC, 25 de partide au fost deja autorizate să candideze la alegerile parlamentare, iar alte 14 se află în faza de verificare. Buletinul de vot poate conține până la 35 de poziții. În cazul în care există mai mulți candidați, inclusiv independenți, acesta va trebui să fie tipărit în format de carte pentru confortul alegătorilor.
