PayPal este un sistem internațional de plăți electronice care permite persoanelor fizice și juridice să trimită și să primească transferuri de bani, precum și să facă achiziții online și să plătească facturi. În esență, este un portofel virtual care este conectat la un card bancar sau la un cont pentru a efectua plăți.
Principalele avantaje ale acestei platforme online în comparație cu instrumentele clasice de plată, experții consideră confortul și securitatea. Sistemul vă permite să efectuați plăți rapid și ușor, fără a dezvălui detaliile cardului bancar pentru fiecare achiziție. Și protejează datele financiare ale utilizatorilor folosind tehnologii avansate de criptare și antifraudă.
Platforma a fost fondată la sfârșitul anului 1999 ca o companie de servicii financiare online. Astăzi, operează în peste 200 de țări cu 25 de monede naționale și este un lider global în domeniu. În 2014. Moldova a devenit prima țară din CSI, unde utilizatorii au putut primi transferuri de bani prin PayPal.
Dar, în ciuda faptului că sistemul funcționează în Moldova de mai bine de zece ani, din punct de vedere juridic, utilizarea acestuia nu a fost încă reglementată. Legislația noastră nu a permis utilizarea PayPal și a altor platforme similare pentru decontări din cauza multor riscuri asociate. De exemplu, posibilitatea de a retrage bani din conturile moldovenești în conturile PayPal în situații de urgență. Din punct de vedere macroeconomic, acest lucru amenință cu prăbușirea sistemului bancar. Ceea ce, desigur, nu poate fi contestat. Pe de altă parte, tehnologia a avansat atât de mult încât nu mai este posibil să continuăm să închidem ochii la realitățile existente.
Recent, Moldova a adoptat modificări la Legea 62/2008 „Cu privire la reglementarea valutară”, care permit rezidenților moldoveni (inclusiv companiilor) să deschidă conturi PayPal în străinătate. Așadar, astăzi putem vorbi despre legalizarea acestuia, chiar dacă nu chiar completă.
Până acum, utilizarea PayPal era posibilă în anumite condiții, pe care mulți antreprenori nu le îndeplineau. Și anume: era imposibilă deschiderea și retragerea fondurilor primite prin intermediul acestui sistem în conturile bancare din Moldova fără autorizarea (notificarea, înștiințarea) din partea BNM. Cu toate acestea, nu toți utilizatorii acestuia informau Banca Națională, iar din punct de vedere practic, persoane fizice și entități economice utilizau sistemul PayPal fără autorizarea BNM.
În ceea ce privește impozitarea, veniturile obținute prin intermediul PayPal, ca și în cazul așa-numitelor active virtuale, erau impozitate doar atunci când fondurile erau declarate. Deseori, cetățenii și companiile nu le declarau oficial. Dacă retrăgeau banii în conturi bancare din Moldova, Serviciul Fiscal de Stat îi vedea și îi impozita. Persoanele juridice și fizice plăteau rata standard a impozitului pe venit de 12%, iar dacă societatea era neplătitoare de TVA, 4% din cifra de afaceri. În același timp, acestea rămâneau în domeniul juridic și puteau, dacă era necesar, să explice originea banilor.
De aceea, companiile moldovenești, atunci când exportau, de regulă, retrăgeau banii primiți în conturile băncilor moldovenești. În primul rând, vorbim despre companiile care prestează servicii IT. Era favorabil pentru acestea să utilizeze PayPal atunci când lucrau cu companii străine, în special cu cele americane. Ideea este că este mai ușor pentru clienții americani să plătească pentru serviciile primite din conturile PayPal, care este foarte răspândit în SUA. Acolo, este, convențional vorbind, o bancă electronică, al cărei principal avantaj este comisionul minim perceput ca procent din suma pe care o primește o companie sau un cetățean.
În plus, Moldova are destul de mulți freelanceri în domeniul serviciilor online, inclusiv al instruirii. Aceasta include cetățenii moldoveni care locuiesc în America. Să presupunem că o companie sau o persoană predă o limbă străină. Clienții din America îi plătesc 30-40 de dolari pe oră de muncă. În consecință, atunci când primește banii, PayPal percepe 1% din această sumă. Ceea ce este foarte favorabil, deoarece, într-o situație normală, pentru a plăti pentru aceste servicii, clientul trebuie să plătească un comision de aproximativ 25 de dolari pentru un transfer bancar obișnuit. Deci, pentru plăți mici, utilizarea acestui sistem este foarte convenabilă.
După primirea fondurilor, compania noastră trebuie să retragă fondurile primite într-un cont de decontare din Moldova în euro sau dolari. De obicei, retragerea fondurilor se făcea în contul legat de cardul de afaceri. Dar din cauza faptului că Moldova nu este considerată o țară foarte sigură, băncile s-au temut să facă astfel de tranzacții. La început, doar Victoriabank a permis retragerea de fonduri de pe contul PayPal al unei companii pe cardul său de afaceri.
Antreprenorii chiar au fost nevoiți să vină cu o schemă prin care banii erau transferați pe cardul personal al administratorului sau fondatorului companiei. Iar apoi fondatorul îi transfera în contul bancar al companiei. Dar în acest caz este posibil ca STS să impoziteze atât societatea, cât și fondatorul ca persoană fizică.
Schimbările care au fost făcute deschid oportunități pentru companiile moldovenești care exportă. Dar problema este că legea obligă mai întâi să retragă fondurile primite într-un cont bancar moldovenesc și apoi să facă achiziții din acesta. „Să spunem că o companie a primit 5.000 de euro într-un cont PayPal”, explică Andrei Jizdan, doctor în economie și director al Jizdan & Partners, care a fost implicat în elaborarea modificărilor pe platforma Consiliului Economic al Prim-ministrului. – Iar 100 de euro dintre ei vrea să cheltuiască pentru achiziționarea unui program în străinătate. Ar fi mai favorabil să plătească 100 de euro odată și să retragă doar 4900 de euro. În versiunea aprobată a legii, procedura este mai complicată, pentru că mai întâi este necesar să se retragă 5 mii de euro într-un cont curent moldovenesc și abia apoi să se achite cei 100 de euro pentru serviciu. Adică astăzi problema este rezolvată în proporție de 70%. Cred că ar fi posibil de stabilit un anumit plafon, astfel încât entitățile economice să poată plăti direct din PayPal pentru achiziții mici sau servicii”.
Problema a rămas în aer, însă Banca Națională a subliniat că sistemele de plăți electronice oferă portițe de scăpare care permit nedeclararea fondurilor. În același timp, compania europeană PayPal, care este înregistrată în Luxemburg, a primit o licență bancară. Și, de fapt, nu este o bancă tradițională, ci o bancă. Consiliul Economic propune să urmeze aceeași cale.
– Noi am propus să legalizăm sistemul cel puțin pentru companiile exportatoare”, continuă Jizdan. – Iar BNM a insistat că banii care ajung în conturile PayPal trebuie să ajungă neapărat în conturile băncilor moldovenești. Aceasta a fost o opțiune de compromis. Toată lumea înțelege temerile BNM de a deschide mai larg porțile. Dar nici nu mai era posibil să închidă ochii la această situație. Cu toate acestea, problema este că acest fenomen nu este pe deplin recunoscut și reglementat. Iar dacă fondurile nu sunt canalizate prin bancă, autoritățile nu au instrumente pentru a le urmări. Ar fi posibil dacă PayPal ar declara toți cetățenii noștri ca utilizatori ai sistemului, la cererea Serviciului Fiscal de Stat. Atunci nimeni nu ar mai putea evita impozitarea. Dar acest lucru este cu greu posibil. Doar în țările în care piața este mare și guvernul are mai multe pârghii”.
