Declarația a venit ca răspuns la cererile întreprinderilor moldovenești de a impune TVA și taxe vamale pentru toate bunurile din țări terțe, precum și de a obliga magazinele online străine să se înregistreze și să plătească taxe.
Potrivit datelor oficiale, în 2024, veniturile pieței serviciilor poștale au crescut cu 35%, până la 633 de milioane de lei. În același timp, traficul internațional de intrare (și anume coletele!) a reprezentat aproape jumătate din veniturile totale ale serviciilor poștale.
Datele sunt impresionante: anul trecut, în Moldova au fost importate 10 milioane de colete cu mărfuri în valoare de aproximativ 30 de euro fiecare. Numai prin Nova Poshta, țara a primit 3 milioane de colete cu haine, încălțăminte, produse cosmetice, electronice și electrocasnice, majoritatea provenind de pe site-urile cunoscute Temu, Joom, Aliexpress, iHerb, Shein, MakeUp etc. Astfel, cifra de afaceri anuală a pieței de colete străine din Moldova este estimată la cel puțin 300 de milioane de euro.
În același timp, aproape toate piețele (atât chineze, cât și americane) nu plătesc taxe de import și TVA, ceea ce reduce costul final al mărfurilor lor în Moldova cu 30-35%. În consecință, comerțul liber cu colete a dus la subplata la bugetul de stat a peste 1,3 miliarde de lei în TVA, taxe vamale și impozit pe venit.
Comercianții moldoveni au subliniat că condițiile inegale în absența impozitării coletelor cu o valoare mai mică de 150 de euro au afectat grav afacerile legale: vânzările de bunuri de masă au scăzut cu o treime. Și în toate formatele de comerț local – atât offline, cât și online.
Potrivit lui Mircea Baciu, proprietarul lanțului de magazine Bomba și al centrului comercial Grand Hall, în afară de componenta fiscală, piețele nu au alte costuri, astfel că prețul acelorași bunuri s-a redus cu cel puțin o treime. „Același Temu chinezesc nu are sistem de certificare, nu are traducere de instrucțiuni, precum și – serviciu post-vânzare a bunurilor care ajung la persoane fizice. Toată logistica (livrarea aeriană) este subvenționată de guvernul chinez: în medie, livrarea unei comenzi în Moldova costă 0,5 $-1. Acest lucru duce la ușurința încălcărilor, când o persoană poate elibera 10-50 de colete pe lună „pentru sine” și apoi vinde bunurile prin aceleași rețele sociale”.
Omul de afaceri a menționat că există probleme și cu controlul calității. În timp ce importatorii locali sunt obligați să se supună inspecțiilor Agenției Naționale de Sănătate Publică, bunurile de pe piețe ocolesc controlul sanitar și toate barierele birocratice.
„Am încercat să aducem în Moldova produse de nutriție sportivă de la o marcă foarte cunoscută din SUA”, a subliniat Mircea Baciu. – O astfel de livrare a fost estimată la 150 de mii de dolari, dar nu am putut să o facem din cauza obstacolelor birocratice. În timp ce pe iHerb oamenii pot comanda liber același produs – fără certificate, fără controlul calității și fără traducerea instrucțiunilor. Același lucru este valabil și pentru medicamente, suplimente alimentare și produse cosmetice terapeutice. Și nu vorbim de comenzi mici de 50 de dolari, ci de sume de 1.000 de dolari și mai mult.
Potrivit lui Sergiu Rabei, proprietarul companiei de trading BRG Solutions, nimeni nu poate răspunde întrebărilor logice pentru companii. „În cazul comerțului cu colete, cine este responsabil și organizează transportul bunurilor către serviciile de curierat? Cine este responsabil pentru siguranța bunurilor aduse în țară? Cine este responsabil de cantitatea de deșeuri aduse în țară și de reciclarea acestora? Cum putem fi siguri de valoarea reală a bunurilor importate? Din răspunsuri va fi evident că toate aceste bunuri vin în Moldova într-un flux organizat (!). Și încă nu avem un mecanism legal pentru a controla importul de bunuri în țară prin colectare externă. Acest lucru duce la fraude, pierderi bugetare. Dar, cel mai important, presează agresiv comercianții moldoveni, care sunt în pragul falimentului din cauza scăderii semnificative a vânzărilor legale”.
Retailerul a amintit de experiența Uniunii Europene. În UE, dominația importurilor prin canalul poștal a început să fie rezolvată acum câțiva ani: acolo, volumul coletelor ieftine a ajuns la 4 miliarde de euro.
Acum, orice colet din afara UE este supus TVA, indiferent de valoarea sa. A fost introdus sistemul IOSS (Import One-Stop Shop) – vânzătorii online (inclusiv platforme precum AliExpress, Temu și Shein) sunt obligați să se înregistreze și să plătească TVA. De asemenea, UE aplică sistemul de pre-notificare ICS2: fiecare colet trebuie să fie însoțit de informații digitale exacte privind conținutul, valoarea și expeditorul acestuia. În plus, UE a introdus limite privind numărul de colete de la un singur vânzător.
|
Exemplu de modul în care vămile din diferite țări lucrează cu coletele importate |
|||||
|
Țara |
TVA la 1€ | Prag pentru importul fără taxe vamale | Numărul maxim de colete fără risc/lună | Controale tipice |
Observații |
| Germania | Germania Da |
Da Nu |
3-5 colete/lună | Verificarea valorii, CE, frecvența primirii | Control foarte strict, implicarea activă a Zoll |
| Franța | Franța Da |
Da Nu |
2-3 colete/lună | Verificarea modă/cosmetice, mărci | Blocarea frecventă a modei rapide și a falsurilor |
| Polonia | Polonia Da |
Da Nu |
Până la 5 colete/lună | Subtaxare, IOSS, volum | Control activ prin poștă și InPost |
| România | România Da |
Da Nu |
Până la 4 colete/lună | Verificarea platformelor (AliExpress, Shein), subestimare | Este planificat un registru al destinatarilor B2C |
| Italia | Italia Da |
Nu |
3-4 colete/lună | Verificarea produselor de modă, electronice, marcajul CE | Verificări sporite pentru declarații false |
În cadrul reuniunii Clubului, reprezentanții Ministerului de Finanțe, ai Serviciului Vamal și ai Serviciului Fiscal de Stat au declarat că sectorul poștal internațional și cel al comerțului electronic sunt „supuse unui control sporit”.
Corina Alexa, șefa Direcției principale politici fiscale și vamale a Ministerului Finanțelor, a declarat că instituția monitorizează dinamica comerțului transfrontalier prin intermediul trimiterilor poștale de mai bine de doi ani și analizează constant datele privind volumul acestora. Astfel, numai în prima jumătate a anului 2025, numărul coletelor a crescut cu 20 %, iar veniturile bugetare au crescut cu 15 %, datorită reglementării coletelor în valoare de peste 150 EUR. Instituțiile efectuează monitorizări periodice și analizează mecanismele deja implementate la nivelul UE, inclusiv posibilitatea de a aplica o politică similară în Moldova.
Corina Alexa a precizat că măsura este planificată să fie lansată în toamnă, care va reduce treptat scutirea maximă de 150 de euro. Dar, cel mai important, se analizează posibilitatea taxării coletelor, indiferent de valoarea lor.
Reprezentanții guvernului au remarcat lipsa unui cadru juridic pentru punerea în aplicare a unora dintre măsurile propuse de întreprinderi. Cu toate acestea, ei au asigurat că un pachet de amendamente legate de acest sector este în curs de pregătire în cadrul politicii fiscale pentru 2026. Acest proiect va fi examinat puțin mai târziu decât de obicei în acest an – după formarea noului parlament.
