Galina Shelar
Livrările de bunuri naționale către parteneri străini sunt estimate la 1,033 miliarde de dolari – cu 10% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului 2024. Adică, reducerea vânzărilor în străinătate a afectat atât exporturile, cât și reexporturile.
Geografia vânzărilor s-a schimbat, de asemenea. În primele cinci luni ale acestui an, exporturile către țările CSI au scăzut cu 24%, către țările UE – cu 14%, iar către alte țări au crescut cu 2%. Ca urmare, ponderea țărilor UE în volumul total a scăzut la 63%, a țărilor CSI la 6,5%, iar ponderea altor țări a crescut la 30,5%.
Printre principalele motive ale scăderii exporturilor: reducerea livrărilor către piețe-cheie precum România (-22%), Germania (-47,9%), Polonia (-48,7%), Rusia (-28,2%) și SUA (-33,5%). Pe grupe de mărfuri, s-a înregistrat o scădere puternică a exporturilor de grăsimi și uleiuri vegetale (-70,8%), cereale (-31,9%), legume și fructe (-21,9%), produse petroliere (-33,8%) și o scădere de 12,3% a reexporturilor.
În același timp, importurile au crescut cu 24%. Cea mai mare creștere a importurilor a venit din țările UE – cu 34%, achizițiile din alte țări ale lumii au crescut cu 17%, iar importurile din țările CSI au scăzut cu 23%.
În consecință, deficitul comerțului exterior a crescut semnificativ în mai 2025 – cu 45%. Cea mai mare creștere a dezechilibrului comerțului exterior a fost înregistrată în comerțul cu țările UE – cu 77%.
Este demn de remarcat faptul că dezechilibrul în comerțul cu România a crescut de aproape 14 ori – de la 47 de milioane de dolari la 654 de milioane de dolari, cu Germania – cu 29% și cu Rusia – cu 9%.
Ca urmare, deficitul comercial al Moldovei a crescut cu 37,5% în primele cinci luni ale acestui an.
În mai 2025, importurile au depășit exporturile de 3,3 ori, în timp ce în mai 2024 a fost de 2,5 ori, iar în mai 2022 – de 1,9 ori.
„Aparent, am ajuns la fundul sacului în comerțul cu țările Uniunii Eurasiatice”, susține Galina Șelari, director al Centrului pentru Cercetări Strategice și Reforme, economist. – Adică, în comerț au rămas doar acele bunuri de care chiar nu ne putem lipsi. În ceea ce privește statele UE, deschiderea larg mediatizată a piețelor lor pentru Moldova înșală puțini oameni. Se numește „veniți în vizită, doar că noi nu vom fi acasă”. Ei au nevoie de noi ca piață de desfacere, și numai atât”.
Economistul atrage atenția asupra creșterii comerțului cu țările terțe: „Sunt atât de multe, iar volumele sunt atât de mici pentru fiecare țară, încât statistica nici nu enumeră aceste țări. Se spune doar „Diferite” (Celelalte țări ale lumii). Practic, nu există parteneri strategici acolo (cu excepția Turciei).
De asemenea, trebuie remarcat faptul că exporturile sunt în scădere de mai bine de doi ani.
„Condițiile meteorologice și războiul dintr-o țară vecină sunt invocate drept principalele motive”, spune Galina Șelari. – Mi se pare că rădăcinile sunt mai adânci, iar problema este sistemică. La urma urmei, înainte de a putea vinde ceva, trebuie să produci. Avem strategii de export, de dezvoltare industrială și agricolă. Dar toate acestea sunt documente diferite care nu se corelează între ele nici pe hârtie, nici în practica reală. Și până când acestea (și multe altele) nu vor fi reunite sub titlul general de „politică economică holistică”, situația nu se va schimba.”
Economistul Vladimir Golovatiuc consideră că scăderea exporturilor este rezultatul cumulat a doi factori – reducerea ofertei interne de bunuri, adică scăderea producției, și scăderea cererii externe pentru produsele moldovenești din cauza problemelor economice din țările partenerilor noștri comerciali.
„Deficitul de comerț exterior, în special creșterea acestuia, este o problemă macroeconomică gravă, deoarece reprezintă, de fapt, o ieșire netă de valută din țară. Veniturile din exporturi nu sunt suficiente pentru a plăti importurile care depășesc exporturile. Și în acest caz, se utilizează valută din alte sectoare ale economiei – sectorul gospodăriilor, adică populația, sau din rezervele valutare ale statului. Ambele au un impact negativ asupra echilibrului economiei”, spune expertul.
Într-adevăr, în pofida afluxului activ de valută străină în țară (doar pe parcursul lunii trecute, în conturile BNM au fost adăugate în total 350,91 milioane de euro), consumul de rezerve valutare este mai mare.
În prima jumătate a anului 2025, rezervele valutare au scăzut de la 5,247 miliarde euro la 5,070 miliarde euro, adică cu 177 milioane euro. Principalele motive ale scăderii rezervelor au fost serviciul datoriei externe – 337 de milioane EUR (adică aproape toate fondurile care au intrat în ultima lună), întărirea euro – 287 de milioane EUR și o reducere a rezervelor valutare obligatorii în kombank-uri – 90 de milioane EUR. La 31 mai 2025, rezervele valutare au scăzut sub nivelul din decembrie 2023.
Intrările în țară de la exportatori și de la migranți sunt, de asemenea, în scădere. Ca urmare, numai în ultimele două luni, cursul oficial de schimb euro/leu a crescut cu aproape 40 de bani, iar săptămâna trecută vânzările de euro în numerar au depășit pragul psihologic de 20 de lei pentru prima dată în ultimii trei ani.
