Potrivit Financial Times, este vorba despre un impozit pentru companiile care își desfășoară activitatea în țările UE cu un venit net anual de peste 50 de milioane de euro. Impozitul va fi progresiv – cu cât este mai mare venitul companiei, cu atât sunt mai mari deducerile. Se presupune că va afecta nu numai corporațiile europene, ci și companiile internaționale care își desfășoară activitatea în UE, dar ale căror sedii sociale sunt situate în afara UE. Venitul net se referă la veniturile unei societăți minus impozitele și subvențiile.
Pe lângă impozitul pe profit aplicat marilor companii, Comisia Europeană intenționează să extindă baza bugetară prin creșterea accizelor la tutun, introducerea unei taxe pentru deșeurile electronice (smartphone-uri, laptopuri, aparate de uz casnic) și taxarea coletelor trimise din afara UE, în special din Asia.
UE intenționează să renunțe la practica actuală de scutire de la impozitare a coletelor cu valoare redusă – până la 150 de euro. Se preconizează aplicarea unor taxe vamale cuprinse între 5% și 17% pentru majoritatea bunurilor importate. În plus, se propune introducerea unei taxe de 2 euro pentru fiecare categorie de bunuri dintr-un colet trimis din țări terțe. Aceasta este o taxă pentru manipularea coletelor și vămuirea acestora, ale căror volume au crescut dramatic. Taxa va fi calculată în funcție de numărul de categorii de bunuri.
Potrivit Comisiei Europene, acest lucru este necesar pentru a limita afluxul necontrolat de mărfuri ieftine, care adesea nu respectă standardele de siguranță, de calitate și alte standarde ale UE.
Unele propuneri anterioare, cum ar fi o taxă pe carbon pentru gospodării sau o taxă digitală pe servicii, au fost respinse până acum.
Aceste propuneri, ca și viitorul buget, trebuie să fie aprobate de toate cele 27 de state membre ale UE. Principalii donatori ai bugetului UE – Germania, Țările de Jos, Austria și alte câteva țări – și-au exprimat deja nemulțumirea față de măsurile propuse. Mai ales că nu este vorba doar de o sarcină fiscală suplimentară, ci și de o potențială amenințare la adresa climatului investițional.
