Andrei Zhizdan
Dacă comparăm informațiile autorității statistice pentru zece ani – perioada 2014-2023 – putem judeca evoluția pieței și dinamica acesteia. Aceasta este în creștere și se dezvoltă, judecând după numărul de întreprinderi și cifra de afaceri a acestora. În 2014 erau 497, iar în 2023 sunt deja 1 446. O tendință similară este observată în ceea ce privește numărul de angajați – de la 1370 la 2915. Și, de asemenea, în ceea ce privește cifra de afaceri – de la 297 de milioane de lei în 2014 la 1.237 de milioane de lei în 2023.
Asta înseamnă că eterna dilemă ce este mai bine – un contabil cu normă întreagă sau externalizarea – este aproape rezolvată, potrivit statisticilor. Cifra de afaceri și numărul de angajați ai companiilor sunt în creștere, ceea ce indică extinderea pieței, apariția de noi companii și faptul că externalizarea serviciilor de contabilitate devine din ce în ce mai atractivă. Dacă anterior era folosită pentru optimizarea costurilor, acum serviciile externalizate nu mai sunt percepute ca fiind mai ieftine, ci mai degrabă ca fiind de calitate superioară. Astfel de companii au concentrația necesară de specialiști care sunt familiarizați cu un număr mare de situații din diferite domenii ale economiei. Prin urmare, externalizarea poate costa astăzi mai mult.
În acest context, merită menționat faptul că cifra de afaceri a pieței serviciilor de contabilitate este mult mai mare decât cea a pieței de audit. Acest lucru se explică prin faptul că în Moldova multe companii de audit au ocupat mult timp și ferm primul loc printre cei trei piloni principali de venit (audit, servicii contabile, consultanță) externalizarea contabilității, depășind uneori 50% din venitul total. În plus, auditul este sezonier – compania este angajată în acesta timp de aproximativ 4-5 luni pe an.
În ceea ce privește prețurile, experții notează mai multe puncte. Costul serviciilor companiilor internaționale este mult mai mare decât al celor locale. În plus, dacă companiile moldovenești folosesc plata lunară pentru serviciile lor, companiile Big 4 și Big 10 sunt strict orientate spre plata cu ora. În astfel de companii, o oră de lucru pentru un contabil începător costă aproximativ 50 de euro, iar o oră pentru un partener – 500 de euro. În companiile moldovenești mijlocii, o oră de lucru pentru un partener este estimată la 50-80 euro, iar 20-30 euro pentru contabilii începători și obișnuiți. Prețul depinde de domeniul de aplicare al serviciului, de mărimea companiei și de mulți alți indicatori.
În străinătate, contabilitatea și impozitarea sunt două domenii diferite de activitate ale companiilor. În țara noastră este o combinație de două componente. Prin urmare, în baza raportului preț-calitate, deseori companiile moldovenești oferă servicii clienților străini. „Astăzi putem vorbi deja despre un anumit nivel de calitate al contabililor noștri și despre competitivitatea lor pe această piață”, spune Andrei Jizdan, director al Jizdan & Partners, membru al consiliului de administrație al ASAP. – Cu toate acestea, companiile moldovenești au mai puțină experiență în proiecte mari și în managementul proiectelor. O mare structură internațională cu sucursale în România și Moldova folosește mai des competențele specialiștilor români în tranzacțiile mari. Noi avem mai puțini, ceea ce este de înțeles, așa că, de regulă, suntem supravegheați de vecinii noștri”.
Dacă vorbim despre concurența dintre companiile locale și cele internaționale, aceasta nu este la fel de mare în cazul serviciilor de contabilitate ca în cel al auditului. Acest lucru se datorează și faptului că societățile internaționale sunt mai implicate în audit și consultanță. Iar contabilitatea este mai des un domeniu conex pentru acestea.
Prețul serviciilor pe piața locală este încă influențat de un factor precum dumpingul. Concurența neloială apare din partea companiilor care le plătesc angajaților lor salarii „gri”. „Astăzi pe piața noastră salariul minim nu poate fi mai mic de 10 mii de lei fără taxe”, spune Vera Baciu, partener Forvis Mazars Moldova. – Totuși, în acest domeniu, dar și în audit, se pot vedea remunerații de 2.500 de lei. Companiile mari, inclusiv cele internaționale, nu-și permit, de aceea costul serviciilor lor este mare”.
Acest lucru este posibil și pentru că piața moldovenească nu este suficient de reglementată, a spus ea. Nu există certificare sau licențiere a acestei activități. Nici control din partea organizațiilor profesionale. „Pe de o parte, este bine, piața este liberă și poți deschide o firmă fără probleme”, continuă Vera Baciu. – Dar scade nivelul și îi privează pe clienți de protecție în fața serviciilor de slabă calitate.
În alte țări, piața serviciilor de contabilitate este mai reglementată. În România, de exemplu, companiile primesc un document pentru desfășurarea unor astfel de activități. Nu orice contabil poate semna un raport acolo, ci cel care este autorizat să facă acest lucru. Același lucru este valabil și pentru depunerea rapoartelor.
În Moldova, ASAR, Camera Consultanților Fiscali și alte asociații promovează de mult timp ideea certificării acestei activități. Un astfel de document ar fi o garanție certă de profesionalism pentru clienți. Expertul notează că acum și specialiștii biroului Băncii Mondiale în Moldova sunt implicați în problemele pieței, inclusiv în certificare. Aceștia pregătesc statistici de piață și le corelează cu practica din diferite țări.
Există o altă tendință pozitivă: după ce au atins un anumit nivel, companiile moldovenești merg dincolo de piața moldovenească. Din ce în ce mai multe dintre ele devin membre ale rețelelor internaționale, ceea ce este, de asemenea, un fel de garanție a calității.
În acest context, nu putem să nu menționăm certificatele internaționale pe care le primesc contabilii moldoveni. Acestea le confirmă calificarea înaltă și nivelul profesional. Cele mai populare sunt certificatele ACCA, CIPA și CAP. Academia de Studii Economice din Moldova a semnat un acord cu ACCA, care permite studenților din ultimul an să susțină o parte din examenele necesare pentru obținerea acestui certificat. Dar acestea sunt necesare pentru proiecte complexe și mari. Pentru cea mai mare parte a pieței noastre, cerințele pot fi mai simple.
„Specialiștii ACCA au pregătit un model de sarcini pentru obținerea acestor documente”, a declarat Vera Bachu. – Există sprijin din partea Ministerului Finanțelor și înțelegere din partea Serviciului Fiscal de Stat. În plus, în procesul de implementare a directivelor europene, piața și cerințele acesteia se vor schimba”.
„Certificarea, pe de o parte, ar trebui să ridice nivelul de calitate și să elimine verigile slabe”, crede Andrei Zhizdan. – Pe de altă parte, creează anumite condiții prealabile pentru ca jucătorii mai mari să acopere piața. Înclin spre viziuni mai liberale în economie și cred că piața este capabilă de autoreglementare. Un client care este păgubit tinde să treacă la nivelul următor. De aceea este nevoie de o cale de mijloc, deoarece presurizarea este plină de anumite probleme. Când statul intervine prea mult în afaceri, este rău. Avem două asociații, dintre care una este mare, și se poate transforma și ea într-un fel în stat. Așadar, sunt multe nuanțe aici, deși ar fi frumos dacă nu toți cei care au absolvit un curs s-ar putea considera specialiști. Este nevoie de o anumită intervenție, dar, din nou, nu din partea statului, ci din partea comunității profesionale.
