Veronica Mihailov-Moraru
Cât de juste sunt aceste evaluări și hotărâri judecătorești, ce s-a realizat în reformarea sistemului judiciar și ce rămâne de făcut? Ministrul Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a răspuns la aceste și la altele într-un interviu exclusiv pentru Logos Press.
LP: – Doamnă ministră, reforma justiției din ultimii ani a devenit un element cheie atât al modernizării interne a țării, cât și al relațiilor cu partenerii externi în procesul de integrare europeană a Moldovei. În ce etapă se află această reformă acum? Ce s-a realizat deja și ce mai rămâne de făcut?
– Reforma justiției joacă un rol esențial în dezvoltarea Republicii Moldova și în parcursul său european. Mă bucur că avem deja rezultate concrete ale unei restructurări profunde a sistemului judiciar.
În primul rând, evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor a contribuit semnificativ la consolidarea sistemului. Astăzi, avem o nouă componență în organele de autoadministrare – Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) –, formată din membri evaluați pe criterii de etică și integritate financiară.
Mă bucur că nu doar componența acestor instituții s-a schimbat, ci și modul lor de funcționare: mai activ, mai transparent și mai accesibil pentru cetățeni. Nu este doar percepția mea – acest lucru este confirmat de sondaje și studii recente realizate de organizații ale societății civile. Este un progres important, mai ales în contextul în care aceste instituții joacă un rol-cheie în curățarea și întărirea sistemului judiciar.
Deși procesul de evaluare externă va continua o perioadă, CSM și CSP deja acționează ca factori de stabilitate, contribuind la selecția unui personal calificat, la modernizarea sistemului și la creșterea calității actului de justiție.
În același sens, merită remarcată și reînnoirea componenței unor instituții importante de control intern – precum Inspecția Procurorilor, Colegiile Disciplinare și de Evaluare – care oferă garanții suplimentare de eficiență și stabilitate pe termen lung.
Evaluarea externă este, totuși, o măsură temporară, cu termen de finalizare estimat pentru sfârșitul anului 2025. După acest moment, sistemul trebuie să funcționeze în mod sustenabil, pe baza unor mecanisme clare, transparente și eficiente de selecție și evaluare continuă, în baza criteriilor de profesionalism și integritate.
Este important că, în acest proces, sunt implicați nu doar membri ai colegiilor specializate, ci și reprezentanți ai societății civile, ceea ce contribuie la transparență și credibilitate.
Activitatea inspecțiilor judiciare și ale procuraturii a devenit, de asemenea, mai vizibilă și eficientă: plângerile sunt examinate prompt, deciziile sunt mai bine motivate, iar publicul este informat cu privire la rezultate. Inclusiv dosarele rămase nesoluționate de ani de zile sunt acum analizate, iar încălcările sunt sancționate – uneori cu mai multă fermitate.
Un pas esențial în consolidarea progreselor este crearea noii Curți Supreme de Justiție, cu primii șase judecători care au trecut procesul de vetting. Pentru prima dată, pot accede în această funcție nu doar judecători de carieră, ci și avocați, procurori și profesori universitari cu minimum zece ani de experiență în domeniu.
LP: – Îmi pare rău, trebuie să clarific aici. Vorbiți despre un răspuns mai eficient la reclamațiile privind munca judecătorilor și procurorilor. Dar acest lucru nu se simte în societate, oamenii nu îl văd…
– Oamenii vor simți rezultatele în timp. Poate că, din exterior, acestea nu sunt încă atât de vizibile. Totuși, rapoartele Inspecției Judecătorilor și Inspecției Procurorilor pentru anul 2024 și începutul anului 2025 arată clar o dinamică pozitivă comparativ cu perioada 2022–2023. Mai mult decât atât, inspecțiile au început să efectueze vizite de monitorizare a managementului instanțelor și procuraturilor – un lucru care practic nu se făcea anterior. Sunt și cazuri de sancționare pe problemele depistate. Sunt sigură că această practică va continua și va deveni un mecanism eficient de îmbunătățire a activității organelor de justiție.
Desigur, o componentă importantă a reformei judiciare este lupta împotriva corupției. Permiteți-mi să vă reamintesc că, în 2024, au fost înființate complete specializate de judecători pentru cauze de corupție și infracțiuni conexe în cadrul Judecătoriei Chișinău, iar activitatea acestora a dat deja rezultate pozitive – peste 100 de sentințe pronunțate în perioada 2024 – începutul anului 2025. Acest progres a fost posibil și datorită modificărilor legislative care au disciplinat aplicarea practică a normelor de procedură penală și practica judiciară, făcând din examinarea cazurilor de corupție o prioritate. Raportul privind activitatea Judecătoriei Chișinău arată că examinarea acestor cazuri se face mai rapid, înregistrându-se o creștere de 50% față de anul precedent.
În acest context, este deosebit de important să menționăm că dosarele de corupție la scară largă sau care implică persoane cu funcții înalte au început să ajungă mai des în instanță. Mai mulți oficiali au fost condamnați, iar recent a fost emis un verdict de vinovăție pentru participarea la un furt bancar. De asemenea, merită reamintit faptul că aeroportul din Chișinău a fost readus sub controlul statului, iar în urma condamnării definitive a lui Ilan Șor, se întreprind măsuri pentru confiscarea activelor, recuperarea bunurilor și despăgubirea prejudiciilor.
Apropo, în ultimii doi ani, Ministerul Justiției a reușit să elaboreze și să propună Parlamentului un nou mecanism de confiscare a bunurilor infracționale. În prezent, Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) are la dispoziție mult mai multe pârghii și instrumente pentru confiscarea activelor, atât în țară, cât și în străinătate. Este important de menționat că toate instituțiile specializate – Centrul Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție, Serviciul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Inspectoratul General al Poliției ș.a. – devin mai consolidate și mai adaptate la noile provocări.
O altă componentă importantă a reformelor în derulare este modificarea Legii cu privire la harta judecătorească, care a făcut instanțele mai accesibile cetățenilor. Și Procuratura și-a aliniat oficiile teritoriale în aceleași zone, iar în continuare urmează regionalizarea inspectoratelor de poliție.
Pe componenta drepturilor omului, au fost îmbunătățite mecanismele de protecție împotriva discriminării, protecția victimelor violenței în familie și accesul la informații de interes public.
În același timp, înțelegem perfect că mai este mult de făcut. Reforma justiției este departe de a fi încheiată. Avem în continuare provocări în ceea ce privește protejarea drepturilor cetățenilor, lupta împotriva corupției și alte domenii conexe. Totuși, a fost pusă o bază legislativă solidă, care ne va permite să continuăm eforturile începute, punând accent pe eficiența implementării.
LP: – Partenerii externi oferă sprijin financiar pentru reforma justiției din Moldova. Există o evaluare critică constantă în societate a cât de eficient sunt cheltuiți acești bani. Puteți clarifica câți bani a primit Moldova pentru reforma juridică în ultimii 5 ani, în ce condiții și pe ce au fost cheltuiți în principal acești bani?
– În justiție, progresul se măsoară prin instruirea și dezvoltarea profesioniștilor, digitalizarea procedurilor judiciare, îmbunătățirea managementului și transformarea instituțională.
Cu sprijinul partenerilor externi, am implementat numeroase proiecte care vizează consolidarea capacităților, instruirea specialiștilor din domeniul juridic, asistența în reforme instituționale și introducerea unor proceduri moderne de gestionare a cauzelor. Un exemplu este perfecționarea sistemului integrat de evidență și urmărire a dosarelor judiciare – sistemul e-Dosar – care permite examinarea unor etape ale unui dosar și a audierilor aferente. Acesta este în curs de implementare.
Recent, am vizitat Judecătoria Bălți, unde, cu sprijinul partenerilor externi, a fost amenajată o e-Sală de judecată. Aici se utilizează nu doar sistemul e-Dosar, ci se asigură inclusiv examinarea integrală a cauzelor în format electronic, cu posibilitatea desfășurării ședințelor online, traducere simultană și alte facilități digitale.
În următorii trei ani, procesul de digitalizare a instanțelor va continua. Acesta este prevăzut în Planul de Creștere Economică și contribuie esențial nu doar la eficientizarea activității instanțelor, ci și la îmbunătățirea accesului online al cetățenilor la justiție și extinderea gamei de servicii electronice.
De asemenea, datorită sprijinului partenerilor, în special USAID, în Republica Moldova au fost dezvoltate patru instanțe judecătorești model. Acestea oferă condiții moderne pentru desfășurarea activității judecătorilor și pentru organizarea eficientă a muncii. Important este că, potrivit sondajelor, cetățenii din aceste regiuni sunt mai mulțumiți de activitatea instanțelor, de claritatea explicațiilor și de accesibilitatea serviciilor.
Totodată, nu trebuie să uităm că procesul de vetting este susținut de partenerii externi, în special de Comisia Europeană, și trebuie finalizat până la sfârșitul acestui an.
LP: – Dar puteți numi măcar sumele aproximative care au fost cheltuite pentru reforma judiciară în ultimii ani?
– Multe proiecte sunt de durată și beneficiază atât de finanțare externă, cât și de la bugetul de stat. Este important de menționat că sprijinul extern destinat Republicii Moldova este gestionat de Ministerul Finanțelor, iar toate cheltuielile sunt administrate în mod transparent. În ceea ce privește proiectele gestionate direct de partenerii internaționali, nu deținem informații detaliate despre componentele financiare. Totuși, aceste date sunt publicate periodic și pot fi consultate cu ușurință în sursele oficiale.
LP: – Printre principalele plângeri ale societății și mediului de afaceri cu privire la sistemul judiciar se numără dreptul la vot, impunitatea judecătorilor, corupția din sistemul judiciar. Sunteți de acord cu aceste narațiuni? Există argumente care demonstrează contrariul?
Sunt convinsă că toți avem un scop comun: ca statul de drept să funcționeze cu adevărat în Republica Moldova. În ultimii ani, am depus eforturi pentru a proteja drepturile fiecărui cetățean și ale mediului de afaceri, astfel încât instituțiile juridice ale statului să funcționeze eficient și corect.
Trebuie să înțelegem că orice formă de corupție afectează grav țara și societatea. Ea subminează încrederea publică, blochează dezvoltarea economică și descurajează investițiile. Astăzi construim viitorul Moldovei, iar corupția — fie ea electorală, politică sau economică — trebuie stopată, indiferent de sursa sau nivelul din care provine. Nu putem permite ca acest viitor să le fie furat copiilor noștri.
Vrem un sistem judiciar independent, și nimeni nu are dreptul să intervină în activitatea judecătorilor sau să dicteze cine să fie tras la răspundere și cine nu. Legea trebuie aplicată în mod egal pentru toți. Desigur, mai există dosare nerezolvate, dar vedem deja progrese: mai multe cauze care vizează persoane cu funcții înalte sunt în derulare, iar unele s-au încheiat cu sentințe de condamnare (inclusiv împotriva unor judecători).
LP: – Mulți experți în justiție spun că vettingul a dus la o lipsă acută de personal în sistemul judiciar, ceea ce afectează calitatea sistemului judiciar. Sunteți mulțumită de rezultatele? Există consecințe negative ale acestor proceduri și, dacă da, ce trebuie făcut pentru a remedia situația?
– Trebuie înțeles însă că sistemul judiciar din Republica Moldova ajunsese într-un punct critic, aproape de colaps. Cetățenii și societatea au cerut reforme autentice, mai profunde decât cele din trecut. În acest context, vettingul și pre-vettingul sunt componente esențiale și indispensabile ale reformei justiției.
Este important de menționat că procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor este monitorizat constant și riguros de Comisia Europeană și de instituțiile Uniunii Europene. Acestea au remarcat progresele semnificative înregistrate de Republica Moldova în domeniul justiției. De altfel, Curtea Supremă de Justiție a confirmat, în marea majoritate a cazurilor, concluziile comisiilor de evaluare. Orice persoană nemulțumită de rezultatele evaluării are dreptul legal de a le contesta, iar acest drept este exercitat .
Așadar, rezultatele pozitive ale evaluării sunt clare. În ceea ce privește lipsa de personal, aceasta este într-adevăr o provocare serioasă pentru întreaga administrație publică, însă este o situație gestionabilă. Ne concentrăm pe normalizarea graduală și atentă a acestui dezechilibru. Concursurile pentru funcțiile vacante sunt lansate constant, iar Institutul Național al Justiției pregătește anual specialiști noi, care intră în sistemul judiciar. Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor organizează periodic concursuri pentru promovare și transfer, contribuind astfel la funcționarea stabilă a sistemului.
LP – Scandalul cu legea amnistiei a fost pe larg discutat în ultima vreme. Vă rugăm să explicați de ce a apărut această situație? Și de ce, într-adevăr, nimeni nu a fost încă pedepsit pentru incompetență sau neglijență în aprobarea acestei legi?
– Situația generată în jurul legii amnistiei a apărut urmare a mai multor factori. Au fost comise unele încălcări în procesul de aplicare și examinare a demersurilor venite din partea penitenciarelor și instanțelor, ceea ce a dus la consecințe nedorite.
Dar, s-a constat și o lipsă de coordonare în procesul de elaborare și adoptare a modificărilor ulterioare aduse legii amnistiei. Acestea au fost operate la distanță de câteva luni, fără implicarea tuturor instituțiilor relevante, ceea ce a împiedicat o înțelegere completă și coerentă a proiectului, afectând respectiv și aplicarea corectă a legii.
În acest context, menționez că Curtea Constituțională a fost sesizată și a suspenda aplicarea legii, urmând ca subiectul să fie examinat în fața curții pentru verificarea constituționalității legii. Totodată, Ministerul Justiției a dispus o anchetă internă complexă pentru a verifica modul în care funcționarii au aplicat legea și pentru a evalua corectitudinea deciziilor de eliberare înainte de termen.
Ancheta a fost finalizată, iar în urma acesteia, 16 persoane au fost înaintate spre răspundere disciplinară, dintre care trei au fost suspendate din funcție. De asemenea, în urma recursurilor depuse, patru hotărâri de eliberare au fost anulate: trei persoane au fost reîncarcerate, iar una este în căutare. Organele de drept continuă cercetările pentru a stabili dacă se impune urmărirea penală a celor implicați.
Ministerul Justiției a sesizat, de asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii pentru a verifica acțiunile unor judecători, Autoritatea Națională de Integritate, Uniunea Avocaților și Comisia de disciplină a experților judiciari pentru a examina posibile abateri profesionale. Așadar, reacția autorităților a fost promptă și fermă.
În ceea ce privește afirmațiile potrivit cărora situația ar fi putut fi evitată din etapa de elaborare a legii, precizez că proiectul a fost analizat înainte de adoptare și nu a generat comentarii specifice la acel moment. Problemele au apărut în etapa modificărilor ulterioare și aplicării deficitare în practică a legii, aspecte deja menționate anterior.
LP: – Un aspect negativ în activitatea organelor de drept din ultima vreme este lupta împotriva corupției electorale, care afectează în primul rând pensionarii și categoriile vulnerabile de cetățeni. În același timp, așa cum notează avocații independenți, se întocmesc protocoale cu încălcări ale legii și ale drepturilor cetățenilor. De ce nu răspunde Ministerul Justiției la astfel de cazuri? Și de ce sunt suspectate doar partidele de opoziție de corupție electorală în Republica Moldova?
– Din păcate, în ultima perioadă, au fost înregistrate cazuri grave de corupție electorală în masă – un fenomen care amenință direct viitorul statului nostru. Ministerul Justiției a reiterat constant că orice formă de corupție trebuie sancționată, inclusiv cea electorală. Nu contează cine este implicat sau din partea cărui partid provine – legea trebuie aplicată în mod egal pentru toți.
Dacă, în unele situații, drepturile cetățenilor sunt încălcate în procesul de întocmire a protocoalelor sau nu sunt respectate procedurile legale, există mecanisme clare pentru a contesta aceste abateri în instanță. Este important ca oamenii să-și apere drepturile prin mijloace legale – așa funcționează orice stat de drept.
În același timp, nu putem ignora existența unor cazuri documentate de corupție electorală extrem de grave: sume considerabile de bani au fost descoperite în sedii ale unor organizații teritoriale, iar anchetele au scos la iveală dovezi clare de finanțare ilegală în timpul campaniilor electorale. Prevenirea și sancționarea acestor practici reprezintă o obligație fundamentală pentru orice stat democratic.
