Tatiana Șevciuc
Ministerele culturii și educației, cu tradiționala lor slabă cunoaștere a științelor exacte și a contabilității, se numără printre outsiderii contabilității. Deși auditorii au observat o îmbunătățire a situației și aici. Ca urmare, aceștia și-au schimbat opinia privind raportul anual de la „negativ” la „pozitiv condiționat”. Cu formularea „ca urmare a corectării parțiale a deficiențelor identificate anterior”. Opiniile obișnuiau să fie emise cu mari rezerve.
De fapt, în cazul emiterii unei opinii negative sau al incapacității auditorilor de a exprima o opinie cu privire la situațiile financiare ale unui organism bugetar, ar trebui impusă răspunderea disciplinară a conducătorului acestuia. Aceasta este ceea ce spune legea „privind finanțele publice”. Cu alte cuvinte, după investigație, el ar trebui să fie trimis să demisioneze. Și, dacă ar fi să respectăm litera legii, șefii ministerelor menționate ar fi trebuit să se înlocuiască anual în ultimii patru ani. Dar schimbarea are loc conform unui algoritm diferit.
Șeful Ministerului Sănătății nu are nicio șansă oficială de a demisiona în acest an. Ministerul Sănătății a primit primul aviz favorabil necondiționat în 2024, după mai mulți ani de avize calificate succesive, ceea ce „este un exemplu de progres realizat ca urmare a eforturilor instituționale”, a lăudat Camera de Conturi ministerul.
În ceea ce privește Ministerul Finanțelor, exemplar în raportările sale, acesta a constatat și el deficiențe în acest an în contabilitatea bunurilor confiscate. Potrivit auditorilor, Ministerul de Finanțe a fost singurul care a primit în mod constant o opinie pozitivă necondiționată între 2021 și 2023. Cu toate acestea, în 2024 a trecut la o opinie pozitivă condiționată, ceea ce „indică o deteriorare a calității raportării”.
Peisajul auditului public extern este, desigur, dominat de aceste – opinii pozitive condiționate, cu multe rezerve cu privire la neregulile cronice în contabilitatea și gestionarea activelor statului. Majoritatea ministerelor, inclusiv MAEIE, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Apărării, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Ministerul Agriculturii și Alimentației, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Mediului și Ministerul Energiei, au primit opinii cu rezerve consistente în ultimii ani. Nici anul trecut nu s-au înregistrat progrese.
Tatiana SHEVCHUK, președinta Camerei de Conturi a RM:
– Auditul financiar efectuat de JS nu se limitează la identificarea abaterilor tehnice, ci oferă un diagnostic cuprinzător al bunei guvernări în sectorul public. De la calitatea înregistrărilor contabile până la responsabilitatea managerială, fiecare opinie a auditorilor emisă contribuie la consolidarea disciplinei financiare.
Avizele formulate din Raportul Guvernului 2024 reflectă în mare măsură persistența problemelor sistemice datorate recomandărilor neaplicate emise de Curtea de Conturi în anii anteriori. În special cele legate de contabilitatea activelor statului, evaluarea activelor, clasificarea bugetară și respectarea principiilor contabilității de angajamente.
Misiunile de audit au încurajat agențiile de stat să introducă sisteme funcționale de control intern al gestiunii și să dezvolte mecanisme reale de audit intern, înlocuind abordările formale cu metode solide de gestionare a riscurilor. Din păcate, diagnosticele complexe relevă aceleași probleme de inexactitate în raportarea financiară.
Abaterile din situațiile financiare ale ministerelor se referă în principal la:
- Lipsa de înregistrare și evaluarea incompletă a activelor (terenuri, clădiri, bunuri publice);
- Erori în clasificarea contabilă a cheltuielilor și veniturilor;
- Lipsa unei contabilități clare a contribuțiilor la capitalul autorizat al întreprinderilor subordonate;
- aplicarea incorectă a normelor de contabilizare a deprecierii și amortizării activelor fixe.
