INFLAȚIA ÎN DIFERITE MODURI
Inflația anuală în Moldova a scăzut la 7,8% în aprilie 2025 de la 8,8% în luna precedentă, atingând cel mai scăzut nivel din decembrie 2024. Încetinirea s-a datorat în principal unei scăderi puternice a impactului inflaționist în sectorul serviciilor, de la 17,1% la 13,8%. Principalul factor care a contribuit la aceasta a fost scăderea prețurilor la gazele naturale. Rata de creștere a prețurilor la produsele nealimentare a încetinit, de asemenea, de la 3% la 2%, sub influența costurilor mai scăzute ale combustibililor.
În schimb, inflația alimentelor a crescut de la 9% la 9,44% – influențată de creșterea prețurilor la fructe și legume, carne și produse din carne. Prețurile medii lunare de consum au crescut cu 0,9% în aprilie, după o creștere de 0,6% în luna precedentă.
Creșterea anuală a prețurilor, potrivit BNS, a fost cauzată de creșterea prețurilor la serviciile publice (cu 13,8%) și la produsele alimentare (cu 9,4%). Serviciile publice au jucat un rol decisiv. „Contribuția” lor la creșterea anuală a inflației este estimată de statistici: în ordine descrescătoare – prețurile pentru energie electrică, gaze naturale, încălzire, alimentare cu apă. În aprilie, comparativ cu martie, creșterea prețurilor medii la servicii s-a datorat în principal majorării prețurilor la serviciile de transport (cu 4,7%) și la serviciile de alimentare cu apă și canalizare (cu 4,5%).
Totodată, BNS a considerat necesar să explice că evaluarea tarifelor medii efective pentru furnizarea gazelor naturale, energiei electrice și termice a fost efectuată ținând cont de compensațiile prevăzute pentru achitarea facturilor la energie pentru consumatorii casnici – în conformitate cu Legea nr. 241/2022 „Cu privire la Fondul pentru reducerea vulnerabilității energetice”.
Astfel, calculele oficiale ale contribuției inflaționiste a serviciilor de uz casnic fără plățile compensatorii ar fi putut fi mai mari. Atunci nu ar fi existat o decelerare bruscă a inflației pentru servicii, datorită căreia a existat o reducere generală a inflației anuale.
În Moldova IPC este împărțit în trei grupe principale: produse nealimentare (36% din greutatea specifică), produse alimentare (38%) și servicii (26%). Impactul prețurilor produselor alimentare în coșul de consum este estimat după cum urmează: carne (8%), lapte și produse lactate (5%), legume (4%), fructe (3%) și pâine (2%). Articolele nealimentare includ în principal combustibilul (6%), îmbrăcămintea (4%), dispozitivele medicale (3%) și încălțămintea (2%). Impactul ponderat al serviciilor sunt locuințele (9%), utilitățile (7%) și transportul (3%).
Conform estimărilor Băncii Naționale, încetinirea inflației anuale observată de la începutul anului nu este încă stabilă. Tendința ascendentă a inflației anuale din primul trimestru al anului 2025 a fost însoțită de evoluții sectoriale nefavorabile, inclusiv ajustări ale tarifelor la gaze, energie termică și electricitate. precum și de o creștere a prețurilor la alimente ca urmare a secetei din vara anului trecut.
În primul trimestru al anului 2025, inflația anuală a continuat traiectoria ascendentă care a început la mijlocul anului precedent. Astfel, rata anuală a inflației a crescut de la 7,0 la sută în decembrie 2024 la 8,8 la sută în martie 2025. Aceasta se situează peste limita superioară a intervalului de fluctuație a țintei de inflație din ultimele patru luni, ceea ce se datorează dinamicii prețurilor reglementate în contextul ajustării tarifelor pentru gazele de rețea, energia termică și energia electrică.
„Rata anuală a inflației excluzând acest impact ar fi fost de aproximativ 6,3% în martie 2025, ceea ce se încadrează în intervalul țintei de inflație. Între timp, rata medie anuală a inflației în primul trimestru al anului 2025 a fost de 8,8 la sută, cu aproximativ 2,9 puncte procentuale mai mare decât în trimestrul precedent”, a declarat BNM.
În luna aprilie 2025, o creștere lunară mai pronunțată a prețurilor medii de consum a fost înregistrată la fructe – cu 9,3%, legume – cu 5,3%, ulei vegetal – cu 3,2%, carne, produse semifinite din carne și conserve – cu 1,8%. Doar prețul ouălor de găină a scăzut cu 5,9%.
În ceea ce privește produsele nealimentare, prețurile medii de consum pentru combustibili au scăzut cu 2,3% (inclusiv motorina – cu 5,8%, benzina – cu 2,4%, cărbunele – cu 1,2%). Prețurile medii de consum pentru încălțăminte și îmbrăcăminte au crescut cu 0,8% și, respectiv, 0,6%.
Conform estimărilor BNM, cererea internă a continuat să se mențină moderată, fapt evidențiat de dinamica consumului gospodăriilor casnice, în continuare sub așteptări. Cererea agregată, inclusiv condițiile deteriorate pentru comerțul exterior, a continuat să aibă un impact dezinflaționist asupra prețurilor în perioada examinată și, aparent, a jucat un rol semnificativ în încetinirea creșterii.
Ajustarea tarifelor la energie și caracterul imprevizibil al ajustărilor ulterioare, precum și situația tensionată din regiune și riscurile de escaladare a acesteia, potrivit autorității de reglementare, „mențin o incertitudine pronunțată cu privire la perspectivele inflației”.
INCERTITUDINE CLARĂ
Pe termen mediu, balanța riscurilor pentru inflație rămâne înclinată spre partea proinflaționistă. Principalele riscuri sunt asociate cu devierea economiei de la o traiectorie de creștere echilibrată și cu o deteriorare a termenilor comerțului exterior. Riscurile dezinflaționiste sunt asociate cu o încetinire mai rapidă a creșterii creditelor și a cererii interne sub impactul unor condiții monetare mai stricte.
În ciuda scenariului optimist al revenirii rapide a ratei inflației în coridorul de deviație specificat, autoritatea de reglementare nu este în ceață. BNM este pe deplin conștientă de faptul că există încă riscuri ridicate ca inflația să rămână ridicată pentru o perioadă îndelungată. Printre acestea se numără creșterea așteptărilor inflaționiste ale populației și ale întreprinderilor, incertitudinea continuă în ceea ce privește geopolitica, creșterea tensiunilor comerciale în lume și cererea slabă. În acest sens, autoritatea de reglementare și-a conturat perspectivele:
„Deși cele mai mari economii ale lumii și-au arătat dorința de a negocia acorduri comerciale cu SUA, iar unele au raportat progrese în acest sens, termenul anunțat este destul de strâns. Ceea ce înseamnă că tensiunile comerciale rămân. Discuțiile de pace privind războiul din Ucraina par să fi stagnat, dar evenimentele din jurul lor au contribuit la justificarea deciziilor de creștere a cheltuielilor pentru apărare în Europa.
Economiile UE continuă să se confrunte cu o încetinire a creșterii industriale. În acest context, împreună cu politica monetară stimulativă, se așteaptă ca măsurile fiscale să sprijine redresarea economiei UE. Prețurile petrolului vor fi afectate în principal de tensiunile comerciale globale, precum și de deciziile OPEC+ de a crește producția. Prețurile gazelor naturale în Europa vor depinde de capacitatea țărilor de a-și umple rezervoarele pentru următorul sezon rece. Se preconizează că prețurile mondiale ale alimentelor vor evolua într-o manieră echilibrată”.
NBM MENȚINE PAUZA
Deși BNM constată că activitatea economică internă și inflația continuă să fie influențate de efectele șocurilor de aprovizionare de pe piața internă și de tensiunile comerciale de pe piața externă, perspectivele sunt destul de favorabile, economia fiind supusă unor presiuni inflaționiste reduse pe parcursul anului viitor.
Cu alte cuvinte, impactul deflaționist al cererii agregate va fi atât de mare încât ar putea îngheța în cele din urmă activitatea economică. Între timp, autoritatea de reglementare nu se grăbește să „elimine” fenomenele depresive, amintindu-și de experiența trecută a izbucnirilor inflaționiste, și menține o pauză cu modificarea ratei cheie. Aparent, pentru a minimiza prin toate mijloacele rata de creștere a prețurilor….
Săptămâna aceasta, autoritatea de reglementare a menținut rata de bază la 6,5 % pe an. De asemenea, normele privind rezervele obligatorii pentru bănci și pentru fondurile atrase în valută liber convertibilă au fost menținute la nivelul actual.
Potrivit BNM, această decizie a fost luată în baza argumentelor anterioare – de a limita așteptările inflaționiste. Astfel, măsurile de limitare ale politicii monetare continuă să funcționeze, având în vedere întârzierea introducerii lor.
În același timp, autoritatea de reglementare face aluzie la posibilitatea relaxării viitoare a măsurilor restrictive. Se prognozează că inflația va avea un trend descendent constant până la sfârșitul acestui an. Iar în 2006 – la ratele minime de creștere anuală de 3,6% – 4,0%. Astfel de așteptări sunt legate, în primul rând, de redresarea slabă a cererii interne. Iar acest lucru va avea un efect dezinflaționist general asupra ratei de creștere a prețurilor.
Cu toate acestea, rata anuală a inflației de bază a fost revizuită în creștere până în al doilea trimestru al anului 2026 și în scădere pentru restul perioadei de prognoză până la sfârșitul anului 2027.
Inflația alimentară va evolua ca un val. Rata anuală de creștere a prețurilor la produsele alimentare va persista până la începutul acestui sezon estival, după care va încetini până în prima jumătate a anului viitor și va reîncepe să crească accelerat până în 2027, prognozează BNM.
Rata anuală a prețurilor reglementate va scădea în prima jumătate a perioadei de prognoză, urmată de stabilizare și scădere din nou la începutul anului 2027. Ritmul anual de creștere a prețurilor la carburanți va scădea în primul trimestru al perioadei de prognoză și va înregistra valori negative până în trimestrul II al anului 2026, după care va relua creșterea începând cu trimestrul III al anului 2026.
Cererea agregată negativă pe parcursul perioadei de prognoză va fi determinată de condițiile monetare restrictive și, într-o mai mică măsură, de impactul negativ al cererii externe. Impulsul fiscal pozitiv va avea, de asemenea, un impact negativ asupra cererii agregate și va avea un efect dezinflaționist.
