Hidroelectrica intenționează să formeze un nou Consiliu de Supraveghere pentru ca România să poată îndeplini cerințele de guvernanță corporativă stabilite de Comisia Europeană, iar Guvernul are o serie de cerințe speciale pentru noile organisme de supraveghere, potrivit economica.net.
Ministerul Energiei din România, care acționează ca acționar majoritar al companiei în numele statului, a publicat deja o „scrisoare de așteptări în procesul de selecție a membrilor Consiliului de Supraveghere al societății Hidroelectrica”.
Acest mesaj „stabilește performanțele așteptate ale organelor de administrare și conducere ale societății pentru perioada rămasă până la finalul mandatului actualului Consiliu de Administrație, respectiv până la data de 28.03.2027, în conformitate cu procedura de selecție derulată anterior”.
Unul dintre criteriile de performanță stabilite în această scrisoare de așteptări este intrarea Hidroelectrica pe piața din Republica Moldova. „Dezvoltarea oportunităților interne de fuziuni și achiziții și participarea activă la oportunitățile de achiziție de noi proiecte/capacitați de producere a energiei electrice, în principal din surse regenerabile, inclusiv la nivel regional (și în special în Republica Moldova).
Participarea activă la construirea unui portofoliu de aprovizionare, inclusiv la nivel regional”, se arată în scrisoare.
Hidroelectrica a mai încercat să achiziționeze întreprinderi mari, dar a eșuat de fiecare dată. Singurul exemplu notabil a fost achiziția parcului eolian Crucea de 108 MW de la STEAG. În urmă cu cinci ani, un consorțiu românesc format din Hidroelectrica, Electrica și SAPE a pierdut o licitație pentru a achiziționa activele pe care cehii de la CEZ le scoseseră la vânzare în România, care au ajuns în cele din urmă la australienii de la Macquarie.
În toamna anului 2022, Hidro-electrica a anunțat că va depune o ofertă pentru furnizorul CEZ Vânzare scos la vânzare de Macquarie, dar în cele din urmă nu a reușit să facă acest lucru, invocând instabilitatea legislativă de pe piața energiei.
Analiștii moldoveni nu exclud ca societatea să încerce să participe la privatizarea rețelelor energetice moldovenești FEE Nord și RED Nord.
Ideea a fost inițiată anul trecut de premierul român Marcel Ciolacu, care s-a plâns că țara sa produce mai multă energie electrică decât consumă, fără a avea parcuri de stocare pentru a stoca surplusul de electricitate.
„Dacă extindem și poate cumpărăm rețelele RED-Nord din Moldova, atunci sistemul se va echilibra”, a declarat premierul român de atunci.
Dorința lui Ciolacu a primit imediat un răspuns entuziast din partea oficialilor de la Chișinău. Ministrul Energiei de atunci, Victor Parlicov, a declarat: „Salutăm interesul României. Anterior am declarat că guvernul caută investitori strategici pentru a privatiza două companii din sectorul energetic. România este o țară UE. Înainte de a deveni stat membru al UE, Moldova își propune să devină parte a pieței energetice a UE până în 2029, prin fuzionarea piețelor energetice din România și Moldova”.
Hidroelectrica prognozează pentru acest an o producție de energie electrică de 13,3 TWh, în scădere față de 13,9 TWh anul trecut, din cauza scăderii ponderii energiei hidro.
