Până în prezent, conceptul de sărăcie monetară absolută a fost utilizat pentru evaluarea oficială a sărăciei în Moldova. Calculele sale se bazează pe corespondența veniturilor sau cheltuielilor populației cu mijloacele minime de subzistență stabilite (pragul sărăciei adoptat la nivel național). Conform celor mai recente estimări, o treime din populația țării trăiește sub pragul sărăciei.
Această abordare este utilizată în SUA, Canada, Italia, Turcia și într-o serie de alte țări. Dar majoritatea țărilor UE au adoptat conceptul de măsurare multidimensională, care ia în considerare nivelul general al bunăstării umane. Acesta este legat de disponibilitatea și calitatea asistenței medicale, a educației, a utilităților publice și a altor servicii. Prin urmare, țările își dezvoltă sistemul național de indicatori cuprinzători ai bunăstării care ar permite evaluarea adecvată a nivelului și calității vieții.
Din 2016, și Moldova s-a alăturat acestui proces. Criteriile alese pentru evaluarea deprivării materiale sunt aceleași cu cele utilizate în țările UE. Bunurile materiale precum o mașină de spălat, un televizor color sau un telefon nu vor mai fi indicatori ai bogăției unei persoane. Sărăcia multidimensională în Moldova va fi măsurată pe baza a 11 criterii (utilizând metoda Alkire-Foster), printre care sănătatea, educația, condițiile de trai și ocuparea forței de muncă. În 2022, BNS a efectuat primele calcule experimentale.
Potrivit lui Oleg Cara, director general al BNS, în 2025 indicele sărăciei multidimensionale va fi publicat pentru prima dată ca indicator statistic oficial comparabil la nivel național, regional și internațional.
„Sărăcia multidimensională acoperă multe aspecte ale vieții oamenilor care nu pot fi măsurate prin indicatori bazați pe valori. Utilizarea metodei privațiunilor în măsurarea sărăciei ne va permite să înțelegem mai bine prevalența și complexitatea acestui fenomen și să dezvoltăm abordări adecvate pentru depășirea acestuia”, a explicat Oleg Kara. – Lista deprivărilor a fost elaborată pe baza studierii experienței internaționale și ținând cont de specificul național, fiind organizate numeroase consultări pentru selectarea criteriilor”.
