Yuri Ushurelu
După cum a relatat Logos Press zilele trecute, biroul din Moldova al Fondului Internațional pentru Dezvoltare Agricolă FIDA a anunțat ajustarea cursului programelor sale în direcția marketingului agroalimentar. Acest fond este unul dintre cei mai vechi parteneri de dezvoltare pentru Moldova, deschizându-și misiunea în țara noastră acum 25 de ani. În această perioadă, biroul din Moldova al Fondului, împreună cu Guvernul Republicii Moldova și alți donatori internaționali, a implementat șapte programe. În prezent, proiectele din cadrul programului IFAD-VIII sunt la etapa de implementare.
În calitate de agenție specializată a FAO/ONU, IFAD, în deplină conformitate cu misiunea organizațiilor sale fondatoare, și-a axat toate programele din Republica Moldova pe combaterea sărăciei rurale și creșterea rezilienței agriculturii la provocările economice și climatice. Proiectele IFAD din Moldova au dezvoltat pomicultura, inclusiv legumicultura în sere, irigarea „la scară mică”, infrastructura post-recoltă, sistemele agricole de conservare și regenerare (mini-till și no-till). Finanțarea preferențială IFAD a fost utilizată pentru publicarea literaturii didactice privind agrotehnologiile, achiziționarea de utilaje agricole și echipamente pentru prelucrarea produselor agricole, construirea bazinelor de stocare a apei și a sistemelor de drenaj, plantarea de perdele de protecție etc. Cu toate acestea, proiectele de marketing din cadrul programelor IFAD în RM nu au fost încă implementate separat.
După cum a declarat pentru Logos Press Iurie Ușurelu, directorul Unității Comune de Implementare (IPCU) a programelor IFAD, marketingul produselor agroalimentare în lista activităților viitoare ale Fondului a apărut atât ca răspuns la solicitarea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare al RM, cât și ca rezultat al unui studiu al necesităților agriculturii din țară, realizat de misiunea de evaluare a Fondului. Este probabil ca proiectele de marketing ale IFAD în Moldova să apară în viitorul ciclu de finanțare al fondului pentru această țară.
Judecând după comentariile lui Iurie Ușurelu, se poate presupune că obiectele consultanței și sprijinului financiar din partea IFAD vor fi așa-numitele „grupuri de marketing” ale agricultorilor – asociații comerciale de tipul cooperativelor antreprenoriale. Programul european TACIS și agenția americană USAID au contribuit anterior la înființarea și asigurarea activității la etapa inițială a unor astfel de structuri în Republica Moldova. Mai recent, Banca Mondială a oferit finanțare preferențială grupurilor de comercializare ale agricultorilor pentru achiziționarea de echipamente și construirea de facilități de prelucrare/infrastructură prin intermediul proiectului MAS-R din RM. Până de curând, subvențiile suplimentare pentru proiectele de investiții ale grupurilor de comercializare ale agricultorilor proveneau și din Fondul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (bugetul de stat).
Multe dintre aceste programe ale donatorilor s-au încheiat deja sau au fost înghețate. Sistemul de subvenții de la bugetul de stat pentru agricultură în Republica Moldova este posibil să se schimbe radical odată cu adoptarea unei noi legi în viitorul apropiat. Într-o astfel de situație, fondurile IFAD pentru cooperarea în domeniul marketingului pentru agricultori pot fi foarte utile, din lipsă de alternative.
Ce au mai făcut în trecut programele și proiectele donatorilor din RM axate pe marketingul agroalimentar? De exemplu, au finanțat dezvoltarea și promovarea mărcilor comerciale la nivel național – Moldova Fruct, Honey of Moldova, etc. Au sprijinit organizațiile neguvernamentale sectoriale. Am sprijinit organizațiile neguvernamentale sectoriale și structurile de stat în încercările lor, uneori reușite, de a pătrunde și de a se impune pe noi piețe externe pentru produsele agroalimentare. Timp de mulți ani, structurile și proiectele donatorilor au finanțat participarea producătorilor moldoveni, adesea cu un singur stand național, la expoziții internaționale. Acest „turism de afaceri” a dat și el roade, cel puțin datorită „trecerii de la cantitate la calitate”. Aparent, ar fi bine ca acest tip de activitate să fie finanțat în viitor. Mai ales dacă nu din bugetul de stat al RM.
