„Datoria publică rămâne o problemă presantă pentru multe țări în 2025, deoarece guvernele din întreaga lume se confruntă cu provocări fiscale din cauza pandemiei, a instabilității geopolitice și a încetinirii creșterii economice”, a declarat acesta.
Economiile avansate tind să se confrunte cu datorii mai mari decât alte țări, cu un raport mediu datorie/PIB de 110%, comparativ cu aproximativ 74% în țările emergente și în curs de dezvoltare.
Sudanul se află în fruntea listei, cu o datorie publică de 252% din PIB, din cauza unui conflict prelungit și a unor probleme economice grave. Țara africană a devansat Japonia ca țară cu cel mai ridicat raport datorie/PIB în 2023.
Japonia are cea mai mare povară a datoriei dintre țările dezvoltate, cu 235% din PIB, deficitele bugetare persistente și îmbătrânirea populației contribuind la datoria sa. Alături de Japonia, Singapore (175%), Bahrain (141%) și Italia (137%) se numără printre cele mai îndatorate țări dezvoltate.
SUA are, de asemenea, un raport datorie/PIB ridicat, de 123%, reflectând anii de cheltuieli deficitare și politicile masive de stimulare ca răspuns la crizele economice recente, cum ar fi pandemia.
Între timp, Germania are cea mai mică datorie dintre țările G7, de 65% din PIB, și se preconizează că aceasta va scădea la 58% până în 2029.
România are o rată de 62%, Ucraina 110% și Rusia 21%.
Tuvalu (o națiune din Polinezia Pacificului) încheie lista cu 3%, Brunei cu 2% și Macao cu 0%.
