În opinia Camerei de Conturi, cu excepția unor aspecte care au servit drept bază pentru formularea unei opinii cu rezerve, situațiile financiare consolidate ale ministerului sunt în ordine. Iar „rezervele” sunt destul de grave. Și ceea ce este cel mai important – ele se repetă de la an la an, deși există recomandări pentru a depăși denaturările. Auditorii SP continuă să le identifice cu aceeași frecvență. Și acestea se referă în principal la contabilitatea fluxurilor financiare, care sunt canalizate pentru a sprijini antreprenorii.
Ode către AOD
Cele mai grave „rezerve” se referă la împrumuturile de afaceri obținute din fondul de garantare pentru IMM-uri. Auditorii SP au constatat raportarea eronată a fluxurilor de numerar și a soldurilor ca urmare a activării împrumuturilor și a funcționării AOD.
În primul rând, auditorii atrag atenția asupra lipsei de specificitate în raportarea privind împrumuturile și subvențiile acordate antreprenorilor, în special cu privire la soldul la sfârșitul anului al resurselor financiare bugetare ale Fondului de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici și mijlocii (CGF) în valoare de 401,9 milioane de lei.
De asemenea, ministerul nu a recunoscut datoriile financiare aferente garanțiilor emise pentru debitorii Fondului. Garanțiile și activele în valoare totală de 1.134,1 milioane de lei, emise pentru 1.599 de antreprenori, nu au fost incluse în bilanțul consolidat al Ministerului Economiei. Ulterior, acestea au „dispărut” din vizorul Ministerului Finanțelor și nu au fost incluse în raportul Guvernului privind execuția bugetului de stat în 2024. SP constată că această situație cu asistența „invizibilă” acordată întreprinderilor se repetă anual, deși FGC este capitalizată „în detrimentul fondurilor bugetare, iar garanțiile emise pot genera pasive contingente care pot avea un impact asupra cheltuielilor bugetare”.
Aproximativ aceeași bonetă de invizibilitate este purtată și de Organizația pentru Dezvoltarea Afacerilor (ODA). „Sub acoperire” erau 5 milioane de lei alocate pentru capitalizarea FGC. Potrivit documentelor, aceștia figurau la rubrica „Subvenții curente acordate instituțiilor publice de autoadministrare” și erau destinați cheltuielilor curente ale instituției de stat autoadministrate.
În consecință, spun auditorii, această abordare bugetară și modul în care au fost transferate fondurile au condus la o creștere a cheltuielilor reale ale bugetului de stat sub formă de subvenții curente. De fapt, nu au fost efectuate cheltuieli curente. În schimb, a fost creat un activ (cost) care necesită o contabilitate specială, diferită de cheltuielile curente ale agențiilor de stat autoguvernate.
În același timp, JS a atras atenția asupra faptului că o parte din resursele financiare ale FHC au fost investite în titluri de stat. Acest lucru a creat o situație paradoxală în care fondurile bugetare sunt utilizate pentru finanțarea deficitelor bugetare! Potrivit informațiilor furnizate de AOD, la data de 31.12.2024, instituția deținea în SS fonduri în valoare totală de 286,5 milioane lei. Instrumentele de investiții achiziționate pe seama fondurilor de la bugetul de stat au adus ODA un venit suplimentar de 19 milioane de lei în 2024.
Din cauza lipsei unei surse alternative de finanțare, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și AOD nu au avansat în problema încasării din conturile trezoreriei a mijloacelor financiare destinate implementării Programului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii” în sumă de 4.140,6 mii lei. Aceste sume au fost utilizate neregulamentar în anii anteriori pentru implementarea unui alt program „Sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii din mediul rural”. De menționat că, în 2023, grupul de lucru creat pentru a studia această problemă a propus AOD să asigure rambursarea fondurilor respective într-o perioadă de până la 5 ani. Cu toate acestea, nu a fost propus niciun calendar pentru returnarea acestora, iar decizia relevantă nu a fost aprobată printr-un act intern al ministerului. Ca urmare, fondurile nu au fost restituite până în prezent.
Haideți! E mai ieftin!
Auditorii Camerei de Conturi au constatat și alte deficiențe care nu afectează raportul de audit, dar reflectă starea generală de slăbiciune administrativă a ministerului, care gestionează economia și resurse considerabile. Procesele permanente de reorganizare, „transferurile” de active nu au timp să fie reflectate în timp, din cauza cărora acestea sunt „pierdute” sau depreciate pe parcurs. Acestea sunt terenuri, clădiri, alte active care au fost contabilizate incorect și greșit de către cineva, neînregistrate sau…. uitate din greșeală în agitația zilelor de gestiune.
Așa se întâmplă, de exemplu, cu activele nefinanciare transferate în gestiune economică. S-a constatat că, de mai mulți ani, nu a fost efectuată nicio inventariere a bunurilor din domeniul public al statului gestionate de zonele economice libere, zonele libere de întreprinderi și parcurile industriale. Din acest motiv, activele acestora nu sunt evaluate și contabilizate nici în cadrul Ministerului Economiei, nici în cadrul Agenției Proprietății Publice.
De exemplu, există 3 clădiri/structuri cu o suprafață totală de 9.009,28 m2 , care fac parte din proprietatea de stat în folosință publică în conformitate cu prevederile legislației. Complexul de clădiri nu este contabilizat nicăieri. Curtea de Conturi insistă asupra unei inventarieri urgente a tuturor bunurilor gestionate de toate ZEL-urile și ZEL-urile.
Alte exemple de atitudine neglijentă față de proprietatea de stat descrise de Curtea de Conturi se referă la transferul de active nefinanciare în administrarea Agenției Proprietății Publice și a altor instituții de stat pentru sume care depășesc zeci și sute de milioane de lei.
Institutul Național de Metrologie, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și întreprinderea de stat Radiocomunicații se află pe lista „dependenților”. În ceea ce o privește pe aceasta din urmă, Ministerul Economiei a recunoscut clasificarea alocărilor bugetare ca fiind eronată în timpul misiunii de audit.
Anul trecut, întreprinderii de stat „Radiocomunicații” i-au fost alocate fonduri pentru a asigura furnizarea unui multiplex de radiodifuziune și televiziune digitală terestră cu acoperire națională pentru mai mult de 98% din populația Republicii Moldova. Fondurile au fost clasificate greșit, ceea ce a dus la subevaluarea subvențiilor acordate întreprinderilor de stat cu 25 de milioane de lei.
Ca urmare, statul nu dispune de informații complete cu privire la toate activele sale și la valoarea lor reală. În plus, evaluarea proprietății de stat este în multe cazuri reflectată în registrele contabile ca o cifră simbolică, fără un preț de piață actualizat.
Ministerul Sănătății „nu a avertizat”
Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) a făcut jocul laboratoarelor private în timpul a nouă proceduri de achiziții publice desfășurate în 2024, iar statul a pierdut posibile venituri de 4,1 milioane de lei, au constatat auditorii.
ANPH a respins ofertele furnizorilor publici de servicii. Aceștia nu au fost mulțumiți de prețuri, care erau cu 13-65% mai mari decât cele ale laboratoarelor private. În conformitate cu criteriul „cel mai bun preț”, propunerile au fost considerate dezavantajoase din punct de vedere economic, deoarece au fost evaluate în cadrul tarifelor obligatorii pentru furnizorii de servicii de sănătate și wellness din sectorul public, dar nu și din sectorul privat.
Ca urmare a „dumpingului invers”, reprezentanții sectorului privat au putut încheia contracte de servicii cu instituții publice (IMM-uri etc.) la prețuri mai mici decât cele stabilite prin reglementări. Potrivit auditorilor, această situație a provocat o concurență neloială, iar „aceste circumstanțe prezintă riscuri pentru calitatea serviciilor medicale și de asistență medicală furnizate, precum și pentru aspectele legate de siguranța și sănătatea pacienților”.
Ordinul comun al Ministerului Sănătății și al Institutului Național de Sănătate privind aprobarea tarifelor pentru serviciile medicale care urmează să fie furnizate în 2024 (nr. 1197/329-A din 27.12.2023) nu respectă actele normative în vigoare în ceea ce privește forma și conținutul. Auditorii au constatat că normele nu sunt legate de actele legislative, iar documentul respectiv a fost emis fără delegare directă de autoritate din partea Guvernului și cu încălcarea normelor privind transparența, contrar prevederilor legislației. În consecință, ordinul nu avea forță juridică și este invalid.
Tarifele aprobate printr-un astfel de ordin nu se regăsesc în Catalogul tarifelor unice și nu sunt reglementate printr-un act normativ în conformitate cu necesitățile de finanțare a asistenței medicale, se arată în raportul SP. „Procedura de încheiere a contractelor de furnizare a serviciilor medicale în cadrul MHI, inclusiv în regim de spitalizare și de înaltă eficiență, se face pe baza tarifelor convenite cu furnizorii și fără a depăși tarifele aprobate de Guvern și costul serviciilor medicale care este prevăzut prin acte normative”, notează SP. În același context, criteriile de contractare stabilesc aplicarea obligatorie a tarifului de bază la încheierea contractelor de prestare a serviciilor medicale.
S-a constatat că, în aceste condiții, în anul 2024 au fost gestionate fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală în valoare de 7.339,5 milioane de lei. Mai mult, contractarea serviciilor medicale în cadrul Programului special „Tratamentul operator al cataractei” în perioada ianuarie-iunie 2024 a fost efectuată pentru spitalele raionale Căușeni, Florești și Vulcănești la tarife majorate cu 2,26% și 3,91% față de tarifele aprobate prin ordin comun al Ministerului Sănătății și Institutului Național de Sănătate. Aceasta a dus la alocarea suplimentară și nejustificată a resurselor financiare din fondurile medicinii de asigurare.
