Totuși, din păcate, agricultorilor moldoveni nu le este ușor să schimbe gama de culturi din portofoliu din cauza încălzirii globale și în favoarea unor rotații agronomice corecte. După cum menționează în acest sens Iurie Rija, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole Agrocereale, „oleaginoasele, de exemplu, sunt „sortite succesului”, cererea și prețurile cărora sunt stabil ridicate în lume. Datorită acestui factor, de exemplu, în mai puțin de două decenii, popularitatea rapiței în Republica Moldova a crescut de la câteva mii la 40-70 de mii de hectare însămânțate pe an.
În principiu, prețurile mondiale la cereale nu sunt atât de ridicate, iar randamentul financiar pe hectar pentru culturile de cereale este mai scăzut. Ca urmare, popularitatea sorgului boabe în rândul agricultorilor moldoveni crește mai lent.
De la mijlocul deceniului trecut, agricultorii moldoveni alocă anual 7-12 mii de hectare pentru sorgul pentru boabe. În ultimii câțiva ani – mai aproape de limita inferioară a acestui interval.
Cu toate acestea, în perioada 2022/24, țara a exportat puțin peste 30 de mii de tone de sorg. Aceasta este mai mult decât exporturile totale din ultimii cinci ani, de exemplu, ale unei culturi tradiționale pentru Moldova, cum ar fi mazărea boabe. Cu alte cuvinte, sorgul depășește treptat formatul îngust al unei culturi de nișă în structura agriculturii moldovenești.
În primul trimestru al anului 2025, Moldova a exportat peste 4 mii de tone de sorg boabe. Dacă dinamica exporturilor acestui produs va continua, la sfârșitul anului, dimensiunea livrărilor sale externe, cel puțin, nu va fi mai mică decât media statistică pentru ultimii trei ani (aproximativ 11 mii tone).
De asemenea, este curios faptul că sorgul moldovenesc nu este livrat acelor piețe externe care cumpără masiv alte culturi cerealiere (și mai ales furajere) moldovenești. Adică, nu este vorba de Uniunea Europeană (de exemplu, lider în achizițiile de mazăre din Moldova), nici de Africa (grâu moale). Acestea sunt, în special, Israelul, Irakul și Turcia.
De asemenea, este interesant faptul că principalii exportatori de sorg moldovenesc sunt comercianți locali relativ mici – de nivelul doi și chiar trei. Cu alte cuvinte, sorgul are potențial de creștere: dacă apar volume mari de ofertă, comercianții mari se vor retrage și se vor deschide noi piețe premium.
Livrările externe de sorg din Republica Moldova au un caracter sezonier clar: vârfurile vânzărilor la export au loc iarna, la începutul verii și la sfârșitul toamnei. De fapt, acestea coincid cu vârfurile vânzărilor la export ale unei alte culturi furajere importante – porumbul boabe. În multe privințe, pe piața agroalimentară mondială, sorgul este considerat o alternativă la porumb, mai ieftină, dar, în principiu, nu mai puțin valoroasă din punct de vedere alimentar/ furajer. În special, prețul de export (factura) pentru sorgul moldovenesc în ultimii trei ani a fluctuat între 2,8-5,2 lei/kg, în 2025 – 3,5-4 lei/kg. Adică, sorgul este întotdeauna în medie cu 15-20% mai ieftin decât porumbul.
Ceea ce este deosebit de important – spre deosebire de porumb, sorgul este o cultură mult mai rezistentă la secetă. În condiții meteorologice anormal de calde și uscate, riscul unei pierderi de 100% a culturii de sorg este mult mai scăzut. Într-un fel, este mai convenabil pentru fermier faptul că însămânțarea sorgului se realizează de obicei puțin mai târziu decât a porumbului – la sfârșitul lunii aprilie sau chiar începutul lunii mai. Cu alte cuvinte, fermierul are deja o anumită idee despre rezervele de umiditate din sol din primăvară și despre cât de rău stau lucrurile în ceea ce privește previziunile meteorologice pentru vară.
O altă constrângere este că producția medie de sorg în Moldova este relativ mică – aproape 4-5 tone/ha. Aceasta este apropiată de rezultatele pe care le înregistrează și porumbul boabe pe terenuri pluviale în anii buni. Numai în cei mai buni ani, producția de sorg în unele întreprinderi agricole moldovenești atinge nivelul de 8 tone/ha și mai mult.
Cu toate acestea, potrivit lui Igor Saletsky, reprezentant al Lidea, cel mai mare furnizor de semințe de sorg de pe piața moldovenească, randamentele medii relativ modeste ale sorgului în Moldova atestă mai degrabă lipsa experienței și a cunoștințelor agrotehnologice suficiente cu privire la procesul de cultivare a acestei culturi decât potențialul său limitat în condițiile pedoclimatice locale.
Apropo, sorgul nu este doar furaj, ci și o materie primă de înaltă calitate pentru producerea de produse vegane din cereale, cereale, produse de cofetărie și alcool. În general, există mult loc pentru idei noi pentru afaceri agroalimentare.
