Adrian Lupuszor
La această concluzie au ajuns analiștii ONG-ului Expert-Grup, care au publicat pe 24 martie „Soluții pentru stimularea creșterii economice a Republicii Moldova”.
Săptămâna trecută, Biroul Național de Statistică a raportat că PIB-ul țării în 2024 va crește cu doar 0,1%, ceea ce, de fapt, indică faptul că Moldova a intrat în recesiune. Mai mult, recesiunea a avut loc în a doua jumătate a anului, ceea ce înseamnă că nu este exclus ca prăbușirea economiei să continue în continuare.
Și asta în pofida faptului că, potrivit calculelor expertului economic Veaceslav Ioniță, în ultimii patru ani republica a primit 3,4 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi. Dar acestea, conchide Ioniță, nu au dus la creștere economică, ci doar la creșterea dependenței de împrumuturile externe.
Un ajutor economic pe scară largă sub formă de împrumuturi și granturi din partea UE în valoare de 1,9 miliarde de euro este pe drum, prima tranșă de 300 de milioane de euro urmând să fie plătită în aprilie. Ce ar trebui făcut pentru a ne asigura că acești bani nu pleacă pe căi nebănuite în necunoscut?
Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup: „Scăderea potențialului economiei moldovenești este influențată de trei factori principali: deteriorarea situației demografice și emigrarea populației apte de muncă; lipsa investițiilor publice și private; administrația publică slabă, care subminează eficiența programelor de susținere a afacerilor și gestionarea/apropierea de către stat a fondurilor destinate investițiilor”.
Potrivit lui Lupushore, pentru a iniția reforme de succes, „guvernul trebuie să fie depolitizat”.
Analiștii Expert-Grup au compilat recomandări de 10 pagini pentru autoritățile moldovenești în cinci domenii principale:
- Creșterea eficienței sprijinului de stat pentru antreprenori prin consolidarea guvernanței și prioritizarea clară a investițiilor în activități cu valoare adăugată ridicată;
- Dezvoltarea pieței de capital pentru a impulsiona intermedierea financiară și a stimula investițiile;
- Reducerea deficitului comercial prin sprijinirea întreprinderilor exportatoare, modernizarea infrastructurii de calitate, încurajarea consumului de produse interne și consolidarea supravegherii pieței;
- Creșterea volumului și a eficienței investițiilor publice;
- sporirea mobilității și a competențelor forței de muncă.
Printre recomandările specifice ale experților se numără alocarea de mai mulți bani pentru capitalizarea Fondului de garantare a creditelor, a Fondului FACEM și a programului 373. Această măsură ar permite acordarea de împrumuturi pe termen lung la rate fixe ale dobânzii, oferind antreprenorilor predictibilitate financiară și un mediu mai favorabil dezvoltării.
Incapacitatea întreprinderilor de a rambursa împrumuturile în timp util face imposibilă obținerea de noi împrumuturi și crește riscul de insolvență. Prin urmare, este necesar să se adapteze sistemul falimentului pentru a permite întreprinderilor care se confruntă cu dificultăți financiare să își continue activitatea prin proceduri de restructurare adecvate.
De asemenea, se sugerează să se ia în considerare opțiunea de a avea doar două instituții de sprijinire a întreprinderilor, cu obiective și programe clar definite: subvenții agricole și sprijin pentru mediul de afaceri.
Pentru a dezvolta piața de capital, se recomandă promovarea creării de fonduri de pensii și de investiții nestatale și diversificarea instrumentelor de datorie sub formă de obligațiuni și acțiuni. În plus, pentru a sprijini dezvoltarea economică și a stimula investițiile, este necesară o revizuire a legislației privind combaterea spălării banilor, menținând măsurile de securitate financiară, dar fără a crea obstacole suplimentare în calea accesului la finanțare.
Analiștii sugerează aplicarea unei cote unice de TVA în lanțul agroalimentar și abandonarea măsurilor protecționiste. Ca exemplu, ei citează anularea procedurii de acordare a licențelor temporare pentru importurile de cereale și semințe oleaginoase. Această măsură subminează principiile unei economii libere și afectează industria alimentară a țării. Ea a dus deja la pierderea exporturilor de produse cu valoare adăugată, cum ar fi uleiul de floarea-soarelui și alcoolul, în favoarea exporturilor de materii prime. Numai în 2024, exporturile de ulei de floarea-soarelui s-au redus la jumătate, în timp ce importurile au crescut de 2,6 ori. În consecință, balanța comercială a țării s-a înrăutățit cu 168 de milioane de dolari în 2024 numai din cauza comerțului exterior cu petrol.
„Soluțiile” lui Expert-Grup subliniază necesitatea de a asigura o „proporționalitate rezonabilă” între interesele de securitate ale țării și interesele de atragere a investitorilor străini. Utilizarea Consiliului pentru promovarea proiectelor de investiții de importanță statală ca instrument de contracarare a potențialelor amenințări la adresa securității sau de protecție a spațiului informațional este cel puțin discutabilă, mai ales dacă se iau în considerare dovezile limitate invocate de această structură pentru a-și justifica propriile decizii. În același timp, Legea nr. 174/2021 privind mecanismul de verificare a investițiilor de importanță pentru securitatea statului poate servi drept instrument de descurajare a investițiilor în anumite situații, cred experții.
Aceștia solicită, de asemenea, o mai bună elaborare a proiectelor pentru investițiile de capital. Datele SI RPIC arată că, la 30 decembrie 2024, proiectele de investiții de capital la nivel central în valoare de peste 4 miliarde LE erau incomplete și în curs de revizuire.
Și, de asemenea, să se abțină de la programele care sfidează cadrul general și cresc riscul de utilizare ineficientă și selectivă a fondurilor publice (de exemplu, Good Roads sau European Village).
O recomandare separată este optimizarea formalităților vamale. Documentul menționează că procesele de vămuire reprezintă un obstacol serios care limitează în mod semnificativ conexiunea cu piețele UE, competitivitatea mărfurilor naționale, precum și prețurile plătite de consumatorii din Republica Moldova pentru produsele importate. Potrivit Indicelui de Performanță Logistică (LPI) 2023 calculat de Banca Mondială, eficiența serviciilor vamale și calitatea infrastructurii în Republica Moldova au obținut 1,9 din 5 puncte posibile.
Recomandările Centrului includ, de asemenea, o propunere de înființare a unei Bănci de Dezvoltare în Moldova. Consiliul de administrație al unei astfel de instituții financiare ar trebui să includă finanțatori cu experiență, care ar trebui să reprezinte nu numai statul, ci și partenerii externi de dezvoltare.
Documentul va fi prezentat guvernului moldovean.
