Foto: Moldpres
Și aici, măsura cheie o reprezintă creșterea substanțială a deducerii fiscale personale — suma din venit care nu este supusă impozitului pe venit. Conform propunerii guvernului, valoarea deducerii personale va fi majorată cu aproape 35% — de la 29,7 mii de lei la 40 mii de lei pe an. Astfel, statul extinde, de fapt, partea din veniturile cetățenilor scutită de impozitare cu încă 10,3 mii de lei pe an.
Guvernul justifică această măsură prin necesitatea de a adapta sistemul fiscal la evoluția costului vieții și la scăderea puterii de cumpărare a populației. Valoarea actuală a deducerii personale a încetat treptat să-și îndeplinească funcția principală — aceea de a asigura un nivel minim de protecție fiscală pentru persoanele fizice.
„Împreună cu majorarea salariului minim, care va fi anunțată și va intra în vigoare de la 1 ianuarie, această măsură ne va permite să reducem și mai mult plățile informale — situațiile în care angajaților li se indică oficial salariul minim, iar restul salariului este plătit la negru”, a declarat prim-ministrul.
Din punct de vedere practic, acest lucru ar trebui să conducă la o creștere a salariului net, în special pentru angajații cu venituri mici și medii.
Astfel, statul optează pentru un mecanism de sprijinire a populației nu prin plăți directe, ci prin reducerea sarcinii fiscale. O astfel de abordare stimulează, în același timp, ocuparea forței de muncă oficiale, deoarece munca legală devine mai atractivă datorită creșterii venitului „net”.
Tocmai de aceea, majorarea deducerii fiscale personale este unul dintre principalele instrumente de realizare a obiectivului guvernului — de a crește rata de ocupare a forței de muncă de la 57% la 62% până în 2029 și de a integra pe piața muncii cel puțin 100.000 de persoane. În același timp, obiectivul de a atrage 100.000 de persoane pe piața muncii a figurat deja în programele de stat anterioare. Acesta a fost menționat, în special, încă de către ministrul muncii și protecției sociale, Natalia Plugaru, anul trecut.
Pe lângă nivelul scăzut al deducerii personale, sistemul actual conține excepții care complică administrarea și creează diferențe între categoriile de contribuabili. Statul propune modificarea unei serii de norme de impozitare a altor tipuri de venituri ale persoanelor fizice. În special, se preconizează revizuirea impozitelor pe veniturile din investiții.
Începând cu 1 ianuarie 2027, se propune modificarea regimului de impozitare a veniturilor din capital: impozitul pe câștigurile de capital se va aplica asupra întregii sume a venitului impozabil, și nu doar asupra celor 50% care depășesc pragul, așa cum se întâmplă în prezent. De asemenea, se propune majorarea impozitului pe dividende de la 6% la 8%, iar a impozitului pe donațiile bănești de la agenții economici către persoanele fizice — de la 6% la 12%.
Logica guvernului este simplă: diferitele tipuri de venituri trebuie impozitate într-un mod mai uniform. În prezent, potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, diferențele dintre cote creează dificultăți în administrarea fiscală și deschid posibilități de optimizare fiscală.
Astfel, reforma se bazează pe principiul redistribuirii sarcinii fiscale: pentru veniturile din muncă se propune consolidarea protecției fiscale, iar pentru anumite tipuri de venituri din capital — creșterea contribuției la buget.
Tocmai modificarea impozitării veniturilor din investiții a devenit partea cea mai controversată a reformei.
Reprezentanții mediului de afaceri subliniază că majorarea impozitului pe câștigurile de capital ar putea reduce atractivitatea investițiilor pentru persoanele fizice. Directorul general al Fagura, Tudor Darie, consideră că această măsură ar putea contrazice obiectivul declarat al guvernului de a stimula investițiile.
„În ansamblu, este o politică fiscal-bugetară bună, care trebuie evaluată pozitiv. Cu toate acestea, în opinia mea, chestiunea majorării impozitului pe capital necesită o revizuire. Recunosc că mă așteptam ca impozitul pentru diaspora (12%) să fie redus la nivelul aplicabil rezidenților (6%). Acum, de fapt, s-a realizat o «egalizare» între cele două categorii, dar acest lucru s-a făcut prin majorarea cotei”, remarcă Darie.
Totuși, din perspectiva autorităților, modificarea cotelor face parte dintr-un obiectiv mai amplu – acela de a face sistemul fiscal mai echitabil și de a reduce decalajul dintre diferitele surse de venit.
Deputatul Marcel Spatar subliniază că versiunea inițială a reformei fiscale era mai radicală, însă a fost ajustată în urma consultărilor cu societatea civilă și mediul de afaceri.
„Politica fiscală pentru anul 2027 reprezintă o sarcină extrem de complexă, dar, în același timp, un pas necesar pentru asigurarea resurselor necesare creșterii salariilor în sectorul public: în domeniul educației, al sănătății, al ordinii publice, al administrației locale și în alte domenii. Obiectivul inițial al ministrului Andrian Gavrilică a fost acela de a aduce în discuție problemele structurale ale sistemului nostru fiscal și de a le rezolva în decurs de 2–3 ani. Cu toate acestea, întrucât abordarea propusă s-a dovedit a fi prea radicală, a fost necesară o revizuire și trecerea la o strategie mai echilibrată și mai moderată”, subliniază deputatul.
Reforma reprezintă o încercare de a schimba echilibrul sistemului fiscal: mai puțină presiune asupra veniturilor din muncă și mai multă atenție acordată veniturilor care nu sunt legate direct de ocuparea forței de muncă.
„Și, dacă vrem să avem un stat care să poată plăti pensii, salarii, să construiască drumuri, să susțină școlile, spitalele și să asigure securitatea, avem nevoie de un sistem fiscal mai simplu, mai echitabil și mai puțin susceptibil de evaziune”, a concluzionat prim-ministrul Vasile Tofan.
Măsura în care se va găsi acest echilibru va fi determinată de discuțiile ulterioare cu mediul de afaceri, sindicatele și societatea.
În același timp, politica fiscală 2027 include o serie de alte modificări care depășesc sfera impozitării persoanelor fizice. Printre acestea se numără măsuri de stimulare a investițiilor, revizuirea abordărilor privind impozitarea anumitor tipuri de activități și bunuri, inclusiv a așa-numitelor „obiceiuri dăunătoare”, precum și alte inițiative de perfecționare a sistemului fiscal. Logos Press a prezentat deja unele dintre aceste modificări și va continua să ofere informații în articolele următoare.
