Noile programe de formare vizează implementarea standardelor moderne de control financiar intern în sectorul public, în cadrul procesului de integrare a Moldovei în UE. Recomandările corespunzătoare privind modul de punere în practică a acestora la nivelul instituțional al anumitor departamente au fost formulate de Grupul de State împotriva Corupției (GRECO).
Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Maia Savva, a subliniat importanța aplicării practice a noului cadru metodologic:
„Gestionarea riscurilor trebuie să fie un instrument real de prevenire și perfecționare a proceselor în instituțiile publice, nu doar o procedură formală. Prin revizuirea registrelor de riscuri și integrarea riscurilor de fraudă și corupție, consolidăm capacitatea instituțiilor de a anticipa vulnerabilitățile și de a interveni în mod eficient. Este important ca recomandările GRECO și prevederile noului Ghid să se reflecte în activitatea de zi cu zi și în deciziile de management”.
Baza instituțională și organizarea
Sesiunile practice se bazează pe proiectul noului Ghid privind managementul riscurilor, elaborat și testat de Ministerul Finanțelor. Sistemul integrat include cursul de formare „Gestionarea riscurilor de corupție în instituțiile publice” și are ca scop dezvoltarea, la nivelul conducătorilor și al personalului executiv, a competențelor necesare pentru identificarea, evaluarea și minimizarea riscurilor.
Metodologia de combatere a corupției se bazează pe o abordare complexă: funcționarii publici sunt instruiți să recunoască elementele de fraudă, să evalueze riscurile bugetare și fiscale și să implementeze standardele anticorupție la locul de muncă concret, în cadrul instituției respective.
Principalul organizator al cursurilor specializate ale Ministerului Finanțelor este Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF). Cursurile sunt urmate de angajații ministerelor centrale, ai instituțiilor, ai autorităților locale, precum și ai companiilor de stat și ai întreprinderilor municipale.
Inițiativa completează planurile naționale ale Moldovei pentru anul 2026, conform cărora aproximativ 2.000 de funcționari publici își vor îmbunătăți calificarea în diverse domenii (inclusiv gestionarea patrimoniului de stat și finanțele).
În paralel cu inițiativa Ministerului Finanțelor, în Moldova se înăspresc normele financiare generale de combatere a schemelor frauduloase. Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (SPCSB) și Parlamentul au aprobat Programul Național pentru perioada 2026–2030, care introduce o certificare unitară și întărește controlul asupra tranzacțiilor suspecte la nivel național.
Modificările legislative din 2026
Principalele noutăți legislative sunt grupate pe direcții cheie:
Redistribuirea competențelor instituțiilor (Reforma justiției)
Parlamentul a adoptat în a doua lectură proiectul de lege al Ministerului Justiției, care a delimitat clar sferele de responsabilitate între forțele de ordine, pentru a exclude fragmentarea anchetelor:
Centrul Național Anticorupție (CNA): Se concentrează pe investigarea fraudelor financiare de amploare, a fraudelor bancare și a spălării banilor. În jurisdicția sa intră acum cazurile de fraudă bancară cu prejudicii de peste 4 milioane de lei (204 000 €).
Procuratura Anticorupție (PA): se ocupă exclusiv de cazurile de corupție la nivel înalt în rândul celor mai înalți funcționari ai țării.
PCCOCS (Procuratura pentru Cazuri Speciale): se ocupă de cazuri legate de criminalitatea organizată și terorism.
Serviciile fiscale și vamale: au primit competențe specifice pentru a desfășura urmărirea penală în cazul unor încălcări financiare minore, sub pragurile financiare stabilite.
Lupta împotriva fraudelor telefonice și online
Ca urmare a creșterii drastice a criminalității cibernetice (prejudiciul din anul trecut a depășit 272 de milioane de lei), autoritățile au introdus o reglementare strictă:
Protecția împotriva ingineriei sociale: Agenția Națională ARCOM a aprobat mecanisme tehnice care obligă operatorii de telecomunicații să blocheze falsificarea numerelor de telefon (când escrocii sună sub pretextul că reprezintă bănci sau instituții publice).
Complicarea procesului de acordare a creditelor online: băncile sunt obligate să renunțe la codurile standard de confirmare prin SMS în favoarea unor metode mai sigure de autentificare biometrică sau end-to-end.
Accesul la probe electronice: Modificările aduse legii privind criminalitatea informatică permit forțelor de ordine să adreseze solicitări directe și urgente furnizorilor de servicii pentru blocarea rapidă a tranzacțiilor suspecte și divulgarea datelor privind înregistrarea domeniilor.
Controlul fiscal și restricțiile „anti-numerar”
Limitarea plăților în numerar rămâne în vigoare. La fel și obligația de a efectua plăți electronice pentru întreprinderi.
Ministerul Finanțelor a blocat încercările de a relaxa limitele privind plățile în numerar. Rămân în vigoare limitele stricte: până la 1,3 milioane de lei la achiziționarea de imobile și până la 435.000 de lei la achiziționarea de mijloace de transport. Măsura vizează armonizarea cu pachetul european AML 6 (combaterea spălării banilor). Iar companiile și punctele de vânzare cu o cifră de afaceri anuală de peste 500.000 de lei sunt obligate prin lege să accepte plăți cu carduri de plată.
Noile reguli privind prelucrarea datelor și confiscarea
Protecția datelor în cadrul anchetelor privind tranzacțiile suspecte a restrâns într-o oarecare măsură drepturile cetățenilor la protecția datelor cu caracter personal. Au intrat în vigoare Legea nr. 195/2024 și Legea nr. 160/2026 privind prelucrarea datelor în scopul prevenirii infracțiunilor. Acestea reglementează echilibrul dintre drepturile cetățenilor și accesul operativ al serviciilor speciale la informații.
De asemenea, una dintre prioritățile noului guvern a fost introducerea mecanismelor așa-numitei „confiscări civile” și a „confiscării speciale extinse” a activelor obținute ca urmare a îmbogățirii ilegale și a schemelor de corupție.
Abonați-vă la actualizările noastre
Aveți informații pentru redacție? Transmiteți-le către Logos-Press
