Angela Karaman, președinta CEC
Președintele CEC, Angela Karaman, a declarat că la început calculele arătau 2,7 milioane de lei. Cu toate acestea, după verificarea rapoartelor financiare la sfârșitul procedurii de vot, suma a fost redusă.
„Pornind de la aceasta, am calculat cât costă votul unui alegător trimis prin poștă”, a comentat ea. – Dacă luăm în calcul costul buletinelor de vot și al trimiterii mesajelor poștale, acesta va fi în medie de peste 400 de lei. Dacă adăugăm costul sistemului informatic, precum și munca membrilor secțiilor de votare, acesta se ridică la 1.077 de lei.
Anterior s-a vorbit mult despre suma de 19 milioane de lei. Ea a apărut în momentul discutării fezabilității și costului pentru statul votului prin corespondență. După cum explică președintele CEC, a fost un buget preliminar de costuri elaborat de Comisia Electorală Centrală. „Am pornit de la premisa că maximum 2.500 de persoane fiecare ar putea vota la patru secții de votare”, spune ea. – În consecință, calculele s-au bazat pe participarea a 10.000 de alegători la procedura de vot prin corespondență. S-a luat prețul mediu al corespondenței poștale către Statele Unite și Canada și s-a adăugat costul sistemului informatic prin care se țineau evidențele, precum și munca membrilor secțiilor de votare. Preînregistrate pentru această procedură au fost 1.900 de persoane. Însă 1.300 de persoane au votat efectiv în primul tur și 1.400 în al doilea tur. Din cele patru secții de votare planificate, votul a avut loc în trei, ceea ce a redus, de asemenea, costurile. În plus, costul programului a fost mai mic în practică, deoarece am beneficiat de ajutorul colegilor de la Centrul pentru tehnologia informației și securitate cibernetică (STISC). În final, au fost utilizate mai puțin de 2 milioane de lei în total.
În același timp, Igor Bocan, directorul ONG-ului Adept, consideră că votul unui alegător trimis prin poștă a costat statul cel puțin 100 de euro. Această diferență apare deoarece nu toți alegătorii care s-au preînregistrat online au ajuns să voteze. Prin urmare, la distribuirea costurilor pe alegător, costul pe vot a crescut, a explicat CEC.
Întrebată de Logos Press în ce țări cetățenii moldoveni vor putea vota prin corespondență la alegerile parlamentare din acest an, Angela Karaman a declarat: „Votul prin corespondență corespunde cerințelor legale pentru asigurarea cetățenilor cu condițiile necesare pentru a vota. L-am implementat în cadrul unui proiect pilot. Acesta a impus ca votul prin corespondență să fie utilizat pe scară largă în țara în cauză și ca comunicațiile poștale să fie fiabile. Recomandări similare sunt cuprinse în documentele Comisiei de la Veneția. Prin urmare, lista țărilor depinde de măsura în care acestea îndeplinesc aceste condiții. Țările care au fost selectate pentru votul prin corespondență în 2024 au îndeplinit aceste condiții.
